Benjamin Netanyahu conduce în exit-polluri. Rezultatul care complică formarea Guvernului din Israel

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, este creditat cu cele mai multe mandate în urma alegerilor parlamentare desfășurate marți, 27 octombrie, în Israel. Potrivit exit-pollului realizat de Canal 12, formațiunea ar obține 24 de locuri în Knesset, însă blocul partidelor care se opun premierului are un avantaj de două mandate. Niciuna dintre tabere nu dispune, deocamdată, de majoritatea necesară formării unui guvern, relatează Times of Israel.

Proiecțiile indică 52 de mandate pentru partidele evreiești din opoziție și 50 pentru formațiunile care îl susțin pe Benjamin Netanyahu. Diferența este insuficientă pentru a asigura controlul Parlamentului, unde o majoritate necesită cel puțin 61 dintre cele 120 de locuri. În aceste condiții, negocierile dintre partide ar putea deveni decisive pentru desemnarea viitorului premier.

Alegeri în Israel. Likud, primul partid în exit-pollul Canal 12

Sondajul realizat la ieșirea de la urne plasează Likud pe prima poziție, cu 24 de mandate, urmat de formațiunea centristă Yashar, condusă de Gadi Eisenkot, care ar obține 22 de locuri.

Potrivit informațiilor publicate de The Times of Israel, rezultatul preliminar nu oferă niciunei tabere posibilitatea de a forma singură o majoritate parlamentară.

Reducerile de la capăt de raft pot fi o păcăleală. Ce sunt acestea, de fapt

Waze și Google Maps nu sunt infailibile: Șapte capcane GPS care îi pot costa scump pe șoferi

Deși partidul premierului este creditat cu cele mai multe mandate, formațiunile care se opun continuării guvernării sale beneficiază, împreună, de un avantaj în distribuția locurilor.

Situația este apropiată de estimările sondajelor publicate în ultimele săptămâni, care indicau o competiție strânsă și posibilitatea unui rezultat fără un câștigător clar.

Partidele arabe ar putea avea un rol decisiv în formarea Guvernului

Una dintre principalele surprize ale exit-pollului este numărul mandatelor atribuite formațiunilor conduse de politicieni arabi.

Aceste partide ar urma să obțină împreună 18 locuri în Knesset, un rezultat-record pentru această categorie de formațiuni politice. Deși se opun lui Benjamin Netanyahu, partidele arabe nu au participat, în general, la coalițiile de guvernare din Israel.

În actuala configurație parlamentară estimată, sprijinul lor ar putea influența încercările opoziției de a forma un executiv. Totuși, o eventuală colaborare va depinde de negocierile dintre liderii politici și de disponibilitatea acestora de a susține aceeași formulă de guvernare.

Cum arată clasamentul partidelor după votul de marți

Conform exit-pollului Canal 12, primele poziții sunt ocupate de Likud și Yashar. Pe locul al treilea se situează formațiunea B’Yachad, condusă de fostul premier Naftali Bennett, cu 12 mandate.

Partidul Lista Comună, susținut de alegători arabi, ar obține 11 locuri în Parlament. Proiecțiile indică și faptul că două formațiuni politice de mici dimensiuni nu ar reuși să depășească pragul electoral.

Este vorba despre Rezerviștii, partid nealiniat celor două blocuri principale, și Poporul Israelului, formațiune de dreapta. Ambele sunt estimate sub pragul de 3,25% din voturi, necesar pentru obținerea reprezentării parlamentare.

Benjamin Netanyahu și Eisenkot ar putea revendica victoria

Rezultatul proiectat creează o situație în care atât Benjamin Netanyahu, cât și Gadi Eisenkot ar putea susține că au obținut un avantaj electoral. Netanyahu conduce formațiunea cu cele mai multe mandate, în timp ce Eisenkot se află în fruntea celui mai mare bloc politic.

Cei doi ar putea solicita președintelui Isaac Herzog să le acorde prioritate pentru încercarea de a forma viitorul guvern.

În lipsa unei majorități clare, desemnarea unui premier nu va depinde exclusiv de rezultatul individual al partidelor, ci și de sprijinul pe care acestea îl pot obține din partea altor formațiuni parlamentare. Negocierile ar putea dura mai multe zile sau săptămâni, în funcție de pozițiile adoptate de liderii politici.

Yashar Eisenkot

Israelul ar putea ajunge din nou la alegeri anticipate

Una dintre posibilitățile luate în calcul este ca nici actuala coaliție, nici opoziția să nu reușească să formeze un guvern. Într-un asemenea scenariu, Israelul s-ar putea confrunta cu organizarea unui nou scrutin parlamentar.

Benjamin Netanyahu ar putea rămâne în funcția de premier interimar până la desemnarea unui nou executiv. O situație asemănătoare a existat între 2019 și 2022, când Israelul a organizat cinci runde de alegeri, în condițiile unor blocaje politice repetate.

Prezență-record la vot. Când vor fi anunțate rezultatele oficiale

Scrutinul de marți a fost marcat de o participare ridicată a alegătorilor, după o campanie electorală în care viitorul politic al lui Benjamin Netanyahu a reprezentat una dintre principalele mize.

Comisia Electorală Centrală a început numărarea voturilor după închiderea secțiilor, urmând să publice rezultatele pe măsură ce acestea sunt centralizate. Datele oficiale pot modifica distribuția mandatelor prezentată în exit-polluri.

The Times of Israel atrage atenția că proiecțiile realizate la ieșirea de la urne nu coincid întotdeauna cu rezultatele finale. Prin urmare, configurația viitorului Parlament și posibilitatea formării unei majorități rămân incerte până la finalizarea numărării voturilor.

Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru al Israelului

Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, a intrat în competiția electorală după mai bine de 18 ani petrecuți la conducerea Guvernului, în trei mandate distincte. În campania electorală, acesta a mizat pe relația apropiată cu președintele american Donald Trump, unul dintre cei mai importanți aliați ai săi. Liderul de la Casa Albă i-a oferit sprijin politic inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului, potrivit Reuters.

Principalul său adversar, Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major General al armatei israeliene, a încercat să formeze o alternativă politică prin atragerea partidelor de dreapta și de centru, alături de formațiunile de stânga, a căror influență s-a redus în ultimii ani. Sondajele publicate înaintea votului au indicat o competiție strânsă, fără ca vreuna dintre tabere să aibă garantată obținerea unei majorități parlamentare.

Alegerile au fost primele organizate după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și războiul care a urmat în Fâșia Gaza. Campania electorală s-a desfășurat pe fondul controverselor legate de responsabilitatea autorităților pentru deficiențele de securitate care au permis producerea atacului. Netanyahu a refuzat să își asume personal răspunderea pentru aceste eșecuri, subiectul devenind una dintre principalele teme ale confruntării politice.