Șeful diplomației europene le propune Celor 27 o abordare "realistă" și "pragmatică", reducând dependența, dar fără a tăia legăturile cu Beijingul.

Cu doar trei săptămâni în urmă, în urma unei dezbateri din Parlamentul European cu privire la călătoria președintelui francez Emmanuel Macron în China, Înaltul Reprezentant pentru politica externă al UE, Josep Borrell, i-a îndemnat pe Cei 27 să acționeze ca un "dispozitiv bine reglat" și să recalibreze strategia pentru țara asiatică pentru a o adapta la "comportamentul" Beijingului. "Există cel puțin trei motive: gradul în care China se schimbă, cu naționalismul și ideologia în creștere; înăsprirea concurenței dintre Statele Unite și China, care afectează toate domeniile politicii; și faptul că China este un actor cheie în probleme regionale și globale", spune Borrell într-o scrisoare trimisă celor 27 de miniștri de Externe ai UE împreună cu un document de lucru în care subliniază cum ar trebui să fie noua relație: "realistă", "pragmatică" și "coerentă", care să ducă la reducerea riscului și la mai puțină dependență de gigantul asiatic, dar "fără a împiedica" schimburile comerciale sau cooperarea, scrie elperiodico.com.

Avertismentul lui Borelli

"Europa trebuie să continue să se angajeze față de China, consolidând în același timp rezistența internă și reducând riscurile externe, pentru a garanta baze solide pentru viitorul nostru", se arată în documentul de șapte pagini la care a avut acces EL PERIÓDICO, în care se solicită "unitate și solidaritate" ca elemente "primordiale" pentru ca UE să acționeze dintr-o poziție de forță. "Interesele naționale pe termen scurt nu ar trebui să submineze această unitate și coeziune", adaugă el fără a menționa declarații sau polemici.

"Dacă dorim să construim o nouă stabilitate în relațiile noastre complexe, UE și statele sale membre trebuie să rămână ferme, dar să nu se confrunte. Trebuie să fim clari cu privire la natura acestei relații. Poate apărea o rivalitate sistemică (...) dar acest lucru nu ar trebui să descurajeze UE să mențină deschise canalele de comunicare și să caute o cooperare constructivă cu China", asigură el, descriind ca "esenţială" coordonarea cu Statele Unite, deși fără a "subscrie ideii de un joc cu sumă zero în care nu poate fi decât un singur câștigător într-o confruntare între Statele Unite și China", avertizează Borrell.

"Cu cât garantăm mai mult o concurență echitabilă și bazată pe reguli, cu atât mai mare va fi garanția noastră pentru o concurență sănătoasă și fără confruntări. UE trebuie să mobilizeze parteneri care au aceleași opinii, precum și țările candidate și potențialii candidați", recomandă Borrell, care se angajează să implice parteneri din întreaga lume, oferindu-le alternative "atractive" față de China prin inițiativa Global Gateway, acorduri de comerț liber şi asociații sectoriale.

Beijingul vrea să construiască o nouă ordine mondială

Sub titlul "gestionarea eficientă a relațiilor UE-China: compromis privind interesele și valorile; reducerea riscurilor și dependențelor", diagnosticul se bazează pe faptul că Beijingul vrea să construiască o nouă ordine mondială până la mijlocul secolului XXI, cu China în centru și la același nivel cu Statele Unite. O ordine cu "un control intern mai mare, mai multă direcție de partid în economie și o proiecție mai asertivă a puterii combinate cu ambiții de conducere globală", deși "în lumina unei încetiniri semnificative a perspectivelor sale de creștere și a datelor demografice", este probabil ca China să se confrunte cu provocări economice și politice fără precedent la nivel intern, combinate cu presiuni externe semnificative" care vor crea "incertitudini cu privire la viitorul comportament intern și internațional al Chinei".

Analiza confirmă că influența economică, politică, financiară și militară a Chinei nu a încetat să crească, mai ales din 2013 prin investiții strategice în țări terțe. "China nu a încetat să-și construiască propria rețea de 'țări asemănătoare' și să-și demonstreze capacitatea de a-și exercita influența pe scena internațională, de exemplu, prin negocierea unui acord diplomatic privind normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Iran, în martie 2023".

De asemenea, China și-a consolidat legăturile cu Rusia și menține o atitudine "ferm pro-rusă", avertizează Borrell, reiterând că cea mai bună modalitate prin care Beijingul poate contribui la un acord politic echitabil este ca China și Ucraina să vorbească direct, așa cum au făcut în urmă cu câteva zile Xi Jinping și Volodimir Zelenski, pentru prima dată. "UE trebuie să mențină un mesaj clar cu privire la impactul negativ grav asupra relațiilor UE-China, dacă China va eluda sancțiunile și va sprijini efortul de război rusesc", avertizează Borrell. Relația dintre China și Uniunea Europeană va fi grav afectată dacă China nu va face presiuni asupra Rusiei să se retragă din Ucraina", adaugă el, subliniind că o înfrângere a Rusiei în Ucraina nu va deraia traiectoria Beijingului. Dimpotrivă, "China va ști să profite geopolitic de ea", avertizează în scrisoare șeful diplomației europene. Documentul întocmit de serviciile sale nu uită nici de Taiwan. "UE este angajată în politica sa 'o singură China', dar este, de asemenea, fermă că orice schimbare unilaterală a statu-quo-ului și utilizarea forței ar putea avea consecințe economice, politice și de securitate enorme la scară globală", subliniază documentul privind necesitatea de a se pregăti pentru o creștere a tensiunilor.

Din punct de vedere economic și comercial, situația dintre China și UE nu este ușoară nici din cauza unei relații "profund dezechilibrate" care riscă să devină și mai dezechilibrată. "Principalele politici economice ale Chinei vizează înlocuirea importurilor de înaltă tehnologie, în special în sectoarele de înaltă tehnologie identificate în 'Made In China 2025'. Deficitul bilateral al UE a crescut cu 58% și este echivalent cu 2,3% din PIB-ul UE", în timp ce "China exportă de aproape trei ori mai mult către UE (1,7 miliarde de euro pe zi) decât UE către China (600 de milioane)", avertizează Borrell, care recomandă să nu se subestimeze importanța pieței europene pentru China, dar și să nu se subestimeze nici puternica dependență europeană în produse cheie pentru tranziția ecologică și digitală, cum ar fi materii prime critice, magneți, panouri solare sau turbine eoliene.

"Fluxurile UE către China au stagnat recent la un nivel apropiat de media ultimilor patru ani (8,1 miliarde), iar investițiile chineze în UE au scăzut la 5,7 miliarde de euro în 2022, cel mai scăzut nivel din 2013", explică analiza care atribuie această evoluție politicilor industriale și comerciale ale statului chinez care "au continuat să împiedice" accesul companiilor europene în țară cu impunerea de tarife și subvenții selective, deschiderea și închiderea selectivă a sectoarelor, transferul de tehnologie, probleme legate la furtul de proprietate intelectuală, sprijin masiv pentru companiile de stat și politici discriminatorii de angajare. "Restabilirea unei concurențe sănătoase cu China înseamnă o mai bună protecție împotriva formelor vechi și noi de denaturare, furtul de proprietate intelectuală și transferurile forțate de date. Cooperarea bilaterală în problemele digitale trebuie să se bazeze pe aceeași abordare: dezamorsarea tensiunilor prin schimburi deschise și apărarea fermă a valorilor noastre". (Rador)