Beciurile și subsolurile bisericilor ar putea deveni adăposturi. Regulile pregătite de autoritățile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Beciurile, depozitele subterane și unele încăperi aflate sub lăcașurile de cult ar putea fi folosite pentru adăpostirea temporară a locuitorilor din satele Republicii Moldova, în cazul unor situații de pericol. Autoritățile iau în calcul aceste spații în localitățile unde nu există adăposturi special amenajate. Încăperile vor putea fi folosite însă numai dacă îndeplinesc condițiile de siguranță.

În prezent, autoritățile lucrează la elaborarea unor reguli mai clare pentru identificarea, evaluarea și pregătirea locurilor în care populația s-ar putea refugia în caz de urgență. Totodată, se pregătesc modificări legislative care ar permite folosirea unor spații cu destinație obișnuită și pentru protecția oamenilor.

Problema adăposturilor este deosebit de importantă pentru mediul rural, unde posibilitățile de protecție sunt mai limitate decât în orașe. Construirea unor spații noi ar necesita investiții considerabile. Din acest motiv, autoritățile examinează posibilitatea de a folosi infrastructura deja existentă, inclusiv încăperile subterane care au în prezent alte destinații.

Sursa foto: Captură video

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a explicat, la Podcast ZdCe, că în sate există mai multe tipuri de spații care ar putea fi adaptate pentru adăpostire.

Trucul restaurantelor cu alunele, nucile și măslinele. Cum câștigă de pe urma ta

Mâncărurile bizare din Epoca de Aur: Ce produse de o calitate îndoielnică erau nevoiți românii să consume înainte de 1989

„În sate, în prezent, cele mai bune locuri pentru a ascunziș sunt aceleași spații comerciale care au spații de depozitare subterană, sunt beciurile și foarte multe lăcașuri de cult care au spații subterane destinate păstrării anumitor lucruri, dar care pot fi folosite ca și ca și adăpost”, a declarat șeful CNMC.

Nu toate aceste locuri sunt însă pregătite să primească oameni. Unele încăperi au nevoie de reparații sau de dotări suplimentare. Altele trebuie eliberate de obiectele depozitate acolo. De asemenea, trebuie stabilit cine răspunde de întreținerea lor și ce obligații au proprietarii sau administratorii.

Peste 1.700 de locuri ar putea fi folosite temporar

Potrivit lui Serghei Diaconu, Republica Moldova dispune, teoretic, de peste 1.700 de locuri care ar putea servi drept adăposturi. Acestea nu sunt însă toate pregătite pentru a fi utilizate în condiții adecvate.

„Deci, teoretic, noi avem aceste peste 1700 de locuri care pot servi ca adăposturi. Clar că încă nu sunt pregătite, dar pot fi cel puțin temporar folosite ca și adăpost. Rămâne să facem și o instrucțiune, noi am început aceste exerciții, instrucțiunea mai clară pentru autoritățile locale și pentru deținătorii adăposturilor și respectivele obligativități de a menține aceste spații în condiții cât de cât posibile pentru utilizare”, a declarat directorul CNMC.

Instrucțiunile ar urma să stabilească mai clar responsabilitățile autorităților locale și ale celor care dețin sau administrează asemenea spații. Scopul este ca locurile identificate să poată fi utilizate atunci când apare o situație de pericol, fără ca pregătirea lor să înceapă abia în acel moment.

Autoritățile iau în calcul și modificarea legislației, astfel încât unele încăperi să poată avea o utilizare dublă. De exemplu, o parcare subterană ar putea continua să fie folosită în scopul său obișnuit, dar să fie pregătită și pentru a primi persoane în cazul unei urgențe.

Sursă foto: Roman Friptuleac

Unele adăposturi ar trebui pregătite în 24-36 de ore

În funcție de starea și de nivelul de pregătire, spațiile ar urma să fie împărțite în mai multe categorii. Unele ar putea fi folosite imediat. Altele ar necesita între 24 și 36 de ore pentru a fi pregătite. Pentru anumite locuri, pregătirile ar putea dura până la 72 de ore.

Încadrarea într-o categorie va depinde de condițiile existente și de lucrările necesare. Nu orice beci sau subsol poate fi transformat automat într-un adăpost. Trebuie verificată siguranța construcției, capacitatea acesteia și posibilitatea de a primi oameni pentru o perioadă suficient de lungă.

Autoritățile trebuie să țină cont și de condițiile de bază pentru persoanele care s-ar refugia acolo. Un spațiu în care oamenii pot intra pentru câteva minute nu oferă neapărat condițiile necesare pentru a rămâne mai multe ore.

Apă, aer și condiții pentru șederea temporară

Serghei Diaconu a precizat că un adăpost trebuie să permită oamenilor să rămână în siguranță pentru o perioadă mai lungă. Acest lucru presupune dotări elementare, inclusiv acces la apă, ventilație și facilități sanitare.

„În mod normal un adăpost trebuie să servească pe un termen un pic mai lung, de la 4 ore până la 24 de ore minimum, și atunci trebuie să ai niște dotări acolo, dotări elementare precum este apa, dotări elementare precum suficientul flux de aer sau de oxigen, dotări elementare cu anumite facilități pentru necesitățile biologice”, a explicat directorul CNMC.

Prin urmare, înainte ca un spațiu să fie recomandat populației, acesta trebuie evaluat și, dacă este necesar, amenajat. Autoritățile urmează să stabilească cerințele pe care trebuie să le respecte încăperile utilizate pentru adăpostire.

O altă problemă este identificarea acestor locuri. Chiar dacă unele sunt cunoscute de autorități, oamenii nu știu întotdeauna unde se află cel mai apropiat adăpost și cum pot ajunge la el. În multe cazuri, lipsesc indicatoarele care să semnaleze existența unor asemenea spații.

Pentru a îmbunătăți accesul, se propune marcarea adăposturilor și afișarea unor informații clare despre localizarea și utilizarea lor. Astfel, în cazul unei urgențe, oamenii ar putea identifica mai ușor locurile în care se pot refugia.

Sursa foto: Poliția Republicii Moldova

Ce trebuie să facă oamenii dacă găsesc o dronă căzută

Pe lângă pregătirea adăposturilor, autoritățile vor să informeze populația despre comportamentul în situații de pericol. Unul dintre subiecte este modul în care trebuie să procedeze oamenii dacă descoperă o dronă căzută sau fragmente ale acesteia.

În ultimii ani, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate mai multe incidente în care drone sau componente ale acestora au ajuns în apropierea localităților ori pe terenuri agricole. Unele obiecte pot fi descoperite întâmplător de localnici sau de persoane care trec prin zonă.

Directorul CNMC avertizează că oamenii nu trebuie să se apropie de asemenea obiecte și nici să încerce să le examineze sau să le transporte.

„Nu trebuie să te apropii de această dronă, nici într-un caz nu trebuie să te atingi de anumite elemente ale dronei, pentru că fiecare element poate să poarte un eventual exploziv, nu trebuie să încerci să duci sau să transporți componente ale dronei”, a declarat Serghei Diaconu.

Într-o asemenea situație, oamenii trebuie să păstreze distanța și să sune la numărul unic de urgență 112. Nu trebuie să mute obiectul, să atingă fragmentele sau să încerce să verifice singuri dacă acestea prezintă un pericol. Evaluarea și intervenția trebuie lăsate în seama specialiștilor.