Liderii UE au „digerat”, ieri, rezultatele parlamentarelor, după victoria euroscepticilor în țări precum Marea Britanie, Franța, Belgia, Grecia și Danemarca.

Comentând rezultatele votului de duminică, în urma cărora Frontul Național a obținut în Franța cele mai multe voturi, președintele Francois Hollande a declarat că acestea „reflectă neîncrederea în Europa și frica de declin”. În loc să își asume eșecul în alegeri, pentru că socialiștii au ieșit abia pe locul al treilea în Franța, cu 13,9%, Hollande a acuzat Europa că a devenit „greu de înțeles” și are o economie tot mai slabă. „Voi reitera la Consiliu faptul că locurile de muncă, investițiile, creșterea economică trebuie să fie prioritare”, a spus el, înaintea summitului.

Cine va conduce Europa în următorii 5 ani?

Pe de altă parte, premierul britanic David Cameron a discutat, la telefon, imediat după anunțarea rezultatelor slabe pentru partidul său (conservatorii au ocupat locul al treilea) cu omologii din Berlin, Dublin, Stockholm, Bratislava și Riga, încercând să obțină sprijin pentru votul privind șefia Comisiei Europene. Prim-ministrul britanic consideră că Jean-Claude Juncker, fost premier luxemburghez, este un candidat „total inacceptabil” şi că viziunea sa despre o Europă integrată (cu euro ca monedă unică) este departe de ceea ce dorește opinia publică din UE.

În schimb, cancelarul austriac Werner Faymann, social-democrat, a anunțat, ieri, că îl susține la cea mai înaltă funcție din CE pe candidatul Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, pentru că PPE a câștigat alegerile europene - va avea 213 deputați, față de cei 190 ai Socialiștilor și Democraților.

Potrivit estimărilor care se făceau ieri, la Bruxelles, Martin Schultz, fostul președinte al PE, ca și candidatul liberalilor, Guy Verhofstadt, nu pot obține majoritatea calificată a liderilor UE, iar Juncker nu poate obține unanimitatea. Nici premierul ungar, Viktor Orban, nu susține numirea lui Juncker ca președinte al Comisiei. Juncker ar putea obține majoritatea calificată de 55% dintre țările membre, care reprezintă circa 65% din populația Uniunii.

Dacă Juncker va fi preferat de șefii de state și de guverne din UE, sunt șanse mari ca socialistul Martin Schultz să primească următoarea funcție importantă, cea de vicepreședinte al Comisiei, pentru afaceri monetare și economice.

Abia la următorul Consiliu European, din 26-27 iunie, se va lua o decizie în acest sens. Discuțiile s-au referit și la un alt posibil candidat - surpriză: directorul actual al FMI, Christine Lagarde.

Băsescu, la summitul informal de la Bruxelles

Președintele Traian Băsescu a declarat, ieri, înainte de a pleca la reuniunea Consiliului European, că opțiunea României pentru un portofoliu de comisar european rămâne Dacian Cioloș la Agricultură, dar acest portofoliu este unul „extrem de disputat”. El a precizat că urma să fie analizată situația din Ucraina, după alegerile prezidențiale, planificarea legislativă pentru 2014-2019 și rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. „Rezultatul alegerilor arată că PPE a câștigat alegerile fără a avea majoritatea absolută. Este previzibil ca în procesul de formare a noilor instituții acest lucru să cântărească foarte greu în desemnarea președintelui CE’’, a afirmat șeful statului. Partidele extremiste vor avea un cuvânt important de spus, dacă nu se realizează o alianță PPE cu socialiștii, consideră președintele Băsescu.