Bătălia pentru Cameră. Ce-i mână pe Orban și pe Barna în luptă. Cum va arăta viitorul Parlament

Biroul Electoral Central a stabilit componența celor două Camere parlamentare, după alegerile din 6 decembrie, și redistribuirea mandatelor. Urmează bătălia pentru șefia celor două camere, a Camerei Deputaților și a Senatului, dar și pentru funcțiile de conducere din Birourile permanente și din Comisii.

Potrivit surselor Evenimetul Zilei, poziția lui Ludovic Orban în PNL nu este dintre cele mai solide, chiar dacă partidul dă impresia că este strâns unit în jurul lui. Există voci care îl învinovățesc pentru pierderea alegerilor parlamentare și, de regulă, se știe, după înfrângerea în alegeri, președinții partidelor se retrag sau sunt înlăturați.

Ori, exact acest lucru nu și-l dorește Ludovic Orban. După ce a pierdut guvernul, fiind nevoit să demisioneze din funcția de premier, el are nevoie de o „poziție tare” pentru a-și păstra influența și controlul asupra guvernului și, implicit a partidului.

În condițiile în care Florin Cîțu va fi viitorul premier, el va deveni aproape automat un rival pentru Ludovic Orban la conducerea PNL. Având guvernul în spate și toate avantajele pe care i le conferă această această poziție, bani și funcții de împărțit, lui Cîțu nu i-ar fi deloc dificil să-și formeze propria echipă de susținători și să-l conteste pe

Funcția de președinte al Camerei Deputaților este de natură să confere mai multă autoritate președintelui de partid care o deține. Drept urmare, Ludovic Orban are nevoie de această funcție ca să se mențină în prim-plan și ca să mențină controlul asupra parlamentarilor și a guvernului.

„Aveți exemplul lui Liviu Dragnea, cel mai la îndemână. Dragnea și-a pus fidelii în funcțiile de conducere ale Camerei și ale comisiilor parlamentare, iar prin intermediul acestora a controlat procesul legislativ. Evident, Ludovic Orban nu are probleme cu legea și nu se teme că va ajunge la pușcărie. Dar, președinția Camerei Deputaților rămâne o poziție de influență și, implicit, de putere. Din această funcție cu pârghiile pe care i le conferă, Ludovic Orban își va putea menține poziția de lider în partid”, ne-au relatat surse politice.

Dan Barna își joacă viitorul politic

Într-o situație asemănătoare este și Dan Barna, liderul USR, care-și dorește aceeași funcție pentru a se menține în fruntea partidului. Din ce în ce mai contestat, în ultima perioadă, Barna le-ar putea închide gura adversarilor interni dacă s-ar prezenta în fața lor din postura de președinte al Camerei Deputaților.

În prezent, Dan Barna este un deputat oarecare, iar o funcție de vicepremier într-un guvern condus de Florin Cîțu nu-l aranjează foarte mult. Cu atât mai mult cu cât, ca președintele celui de-al treilea partid ca importanță, ar fi subordonat, cel puțin teoretic, unui prim-ministru liberal.

În plus, acceptând să fie doar vicepremier, Dan Barna se expune criticilor din spațiul public, iar acest lucru va duce la șubrezirea poziției sale interne. Ca președinte de partid, ar fi făcut responsabil pentru orice eșec al guvernării, pentru orice conflict care ar apărea în coaliție, iar acest lucru i-ar afecta și mai mult imaginea politică și l-ar face și mai vulnerabil în fața colegilor care îi contest poziția.

Pe lângă toate acestea, nu trebuie scăpate din vedere nici ceea ce urmează să se petreacă în interiorul Alianței USR – PLUS. Foarte curând, în câteva săptămâni, Dan Barna se va confrunta cu Dacian Cioloș pentru conducerea partidului reunit – USRPLUS. N-ar fi exclus ca el să piardă aceste alegeri interne în condițiile în care a pierdut, într-o bună măsură, susținerea colegilor săi din USR. Poziția de președinte al Camerei, l-ar ajuta să se mențină, totuși, în conducerea viitorului partid și să joace un rol important pe viitor.

Iohannis, așteptat să deblocheze situația

În concluzie, atât Ludovic Orban cât și Dan Barna au nevoie de funcția de președinte al Camerei Deputaților, pentru a nu ieși din jocul politic, atât intern, în propriile partide, cât și într-o eventuală coaliție. Așa se explică de ce amândoi trag cu dinții de această poziție și refuză să accepte orice compromis, invocând tot felul de motive.

Acesta este și motivul pentru care negocierile s-au blocat, dat fiind că nici Ludovic Orban și nici Dan Barna nu-și permit să meargă acasă, la partid cu mâna goală. Rămâne să vedem care va fi mișcarea președintelui Klaus Iohannis, la care sunt, după câte se pare, pârghiile care ar putea duce la deblocarea situației.

La finalul consultărilor de luni, 14 decembrie, președintele Klaus Iohannis a declarat că sunt îndeplinite condițiile pentru convocarea noului parlament și a anunțat că îl va convoca pentru 21 decembrie. Prin această declarație, Iohannis le-a mai dat timp celor două formațiuni, PNL și USR PLUS să se înțeleagă și să ajungă la un compromis. 

Cum arată structura viitorului parlament

Ierahia partidelor, în Parlament, rămâne neschimbată, doar că după redistribuirea finală vor avea mai multe mandate decât au obținut în urma alegerilor.

Potrivit datelor prezentate, luni, de Biroul Electoral Central, PSD va avea în viitorul Parlament 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, în timp ce PNL a obţinut 41 de mandate la Senat și 93 de mandate la Camera Deputaţilor.

Alianţa USR PLUS va avea 25 (15 mandate în prima etapă) de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor. UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.

Repartizarea mandatelor la Senat

La Senat, PSD a obținut în prima etapă 23 de mandate, iar în cea de-a doua încă 24 de mandate. În total, PSD are 47 de mandate de senator. PNL a obținut în prima etapă 17 de mandate și în etapa a mai primit 24 de mandate, ajungând la un număr total de 41 de mandate de senator.

Alianța USR-PLUS a obținut în prima etapă 10 de mandate iar în cea de-a doua încă 15 de mandate, adică 25 de mandate de senator. AUR a obținut în prima etapă 0 mandate și în etapa a doua 14 de mandate, în total, 14 mandate de senator. UDMR a obținut în prima etapă 3 mandate și în etapa a doua 6 mandate, ajungând la 9 mandate de senator.

Cum arată Camera Deputaților

La Camera Deputaților, PSD a obținut în prima etapă 87 de mandate și în etapa a doua 23 de mandate, ceea ce face un total de 110 de mandate. PNL a obținut în prima etapă 72 de mandate și în etapa a doua 21 de mandate, iar în total, 93 de mandate de deputat.

Alianța USR-PLUS a obținut în prima etapă 33 de mandate și în etapa a doua 22 de mandate, ajungând la 55 de mandate de deputat. AUR a obținut în prima etapă 11 mandate și în etapa a doua 22 de mandate, în total, 33 de mandate de deputat. UDMR a obținut în prima etapă 16 mandate și în etapa a doua 5 mandate, iar în total 21 de mandate de deputat.