Bătălia pe bugetul de stat 2021. Ludovic Orban i-a pus pe deputații și senatorii PNL să jure că vor apăra  în dezbaterile parlamentare bugetul de stat exact așa cum a fost  întocmit de Guvern și că nu vor depune amendamente la buget, pentru a proteja deficitul stabilit, de 7%.

Miniștrii Drulă și Ghinea de la USR vor mai mulți bani pentru portofoliile lor

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, celebri ong-iști, cer mai mulți bani pentru portofoliile lor decât s-a stabilit în proiectul bugetului de stat pe 2021.

În dimineața aceasta, dar și în zilele trecute, miniștrii USR-PLUS l-au presat pe Alexandru Nazare să le accepte măririle cerute. În coaliția de guvernare, dar și în discuțiile cu președintele Iohannis s-a stabilit ca deficitul pe anul 2021 din buget să fie de 7% din PIB. Solicitările înaintate de miniștrii progresiști duc la creșterea deficitului stabilit, asumat în fața Comisiei Europene și a piețelor financiare care finanțează datoria țării noastre.

Acesta este motivul pentru care proiectul bugetului de stat întârzie să fie finalizat, publicat pentru dezbaterea publică și trimis în Parlament. Liderii coaliției de guvernare declaraseră că el va fi depus în Parlament pe cel târziu 8 februarie. Termenul a trecut, iar Dan Barna a declarat că „bugetul va fi gata spre finalul zilei de azi sau mâine (vineri, 12 feb.)”.

Bătălia pe bugetul de stat 2021. Cîțu către ministrul Drulă de la Transporturi: am cerut restructurarea Metrorex. Nu e.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, le cere premierului Cîțu și ministrului de Finanțe „sume foarte mari de bani în plus decât s-a convenit”, potrivit surselor din Guvern.

Premierul a respins cererile. Motivul: i-a amintit ministrului Drulă că i-a cerut să vină cu un plan solid de restructurare a companiilor aflate în subordinea sa, mai ales de restructurare a Metrorex. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Bătălia pe bugetul de stat 2021. Cererile ministrului Ghinea de la Proiecte Europene, considerate “nesimțite” de cei din Guvern

Un alt solicitant pentru bani mai mulți pentru instituția sa este ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Demnitarul USR-PLUS este gestionarul Planului Național de Redresare și Reziliență în valoare de 30,4 miliarde de euro, mare parte a banilor proveniți din fonduri europene.

Demnitarul progresist a anunțat recent că dorește să le ofere celor care se ocupă în minister cu repartizarea banilor europeni către solicitanți, mediul privat și ONG-uri, un supliment de stimulare la salariul pe care îl încasează. Conform informațiilor din Guvern, “cererile ministrului Ghinea către premier și ministerul de Finanțe sunt foarte exagerate, chiar nesimțite”.

Solicitarea premierului  pentru prezentarea unor programe substanțiale de reformă și de restructurare s-a adresat tuturor miniștrilor. Și celor de la PNL și celor de la UDMR. Dar aceștia și-au reprimat cererile de majorări ale bugetelor pe care le gestionează, în lipsa prezentării planurilor de restruncturare ale ministerelor pe care le conduc.

Orban le-a impus liberalilor să apere bugetul Guvernului în Parlament și să nu depună amendamente

În ședința cu parlamentarii PNL, Ludovic Orban le-a cerut imperios acestora să apere proiectul de buget întocmit de Guvern în dezbaterile din comisiile parlamentare. Respectiv, să respingă orice amendamente care vor cere bani în plus de la buget pentru că trebuie să se păstreze deficitul stabilit de 7% din PIB. Chiar dacă amendamentele vor veni de la partenerii de coaliție, parlamentari de la UDMR și USR-PLUS.

Mai mult, Orban le-a impus parlamentarilor PNL să se abțină în primul rând ei de la depuneri de amendamente care ar greva bugetul pe 2021. Cererea dură a lui Orban către parlamentarii PNL nu a fost primită cu nici un strop de entuziasm, dar aceștia au promis că vor respecta solicitarea.

Pe acest fond a plecat astăzi  la Bruxelles premierul Cîțu. Misiunea lui este de a le da asigurări partenerilor europeni că România se va ține de promisiunea de scăderea treptată a deficitului bugetar de la 9,8% cât a fost în 2020, la 7%, prevăzut pentru 2021.

Cîțu: majoritatea statelor UE reduc deficitul la 6%

„7% din PIB este un deficit foarte mare. Asta înseamnă că politica fiscală este stimulativă în continuare şi este bine să fie aşa pentru că economia este sub potenţial. Păstrăm ceea ce a recomandat şi Comisia Europeană  şi alte instituţii internaţionale – să nu apăsăm prea tare pe frână în acest an, dar, totuşi, nu putem fi oaia neagră a Europei.  În 2021, majoritatea ţărilor UE vor reduce deficitul aproape de 6%. Un efort mult mai mare, deci şi noi trebuie să ne facem treaba”, a declarat premierul Cîțu cu câteva ore înainte de a pleca la Bruxelles.

Bătălia pe bugetul de stat 2021. „Avem deficit excesiv moștenit de la PSD”

„Suntem singura ţară cu deficit excesiv moştenit de la PSD, am avut şi o criză, dar vom începe reducerea lui. Toţi miniştrii vor mai mulţi bani, aşa cum am cerut şi eu mai multe reforme, dar le vom face pe amândouă.

La sănătate vom continua acele programe şi în 2021 şi mai apare o cheltuială suplimentară.  Vaccinul.  Banii sunt puşi acolo şi în campania de vaccinare şi în plata vaccinului. Bugetul va fi adoptat săptămâna viitoare.

Ştiţi bine că evoluţia economiei României, din păcate, este sub lupa investitorilor străini şi a agenţiilor de rating. Din cauza măsurilor luate de PSD, România e singura ţară europeană care e în procedură de deficit excesiv”, a mai declarat premierul Cîțu înainte de a pleca la Bruxelles.

Potrivit datelor oficiale, în 2020, anul când pandemia a lovit grav mediul de afaceri, deficitul bugetar a fost de 9,8%. Anul acesta, deficitul prognozat de Guvernul Cîțu este de 7%.

Comisia Europeană: Din martie 2021, România va avea creștere economică de 3,8%

Potrivit unei analize de ultimă oră a Comisiei Europene (CE), economia României va crește în anul 2021 cu 3,8% din trimestrul 2. Dar asta, cu respectarea unui deficit de 7% din PIB.  În palalel, Comisia Europeană a prevăzut și creștererea inflației până la 2,6%. Conform analizei CE, creșterea economică de 3,8% riscă să fie anulată de creșterea inflației. Dar nu doar România se află în această situație.

Comisia Europeană anunță că în primul trimestru al anului 2021, economiile tuturor statelor europene vor scădea. Din primăvară însă, analiza CE prevede începerea creșterii economice în toate țările UE, creștere care va continua și în anul 2022.