Dacă Lockheed-Martin este compania pilon al programului F-35, trebuie să se țină cont de faptul că acest program este realizat în colaborare cu mai multe companii din sectorul armamentelului (BAE Sytems, Northrop Grumman ...), precum și de o duzină de țări , mai ales membre ale NATO, în special Marea Britanie și Italia. Fiecare țară parteneră s-a angajat să comande F-35 pentru forțele sale aeriene.
Astfel, prin intermediul acestui program de avioane de vânătoare-bombardiere, Statele Unite au reușit să implice o multitudine de state, între care multe europene, și să își vândă avionul chiar înainte de a fi chiar produs.
Avioanele Rafale (Franța), Grippen (Suedia) și Airbus Eurofighter sunt principalții concurenți străini ai F-35 pe piețele europene, dar și internaționale, așa cum demonstrează ofertele din Canada și India.
În interiorul granițelor Statelor Unite, Boeing, cu avionul Superhornet F/A-18, este, de asemenea, poziționat vizavi de Lockheed-Martin.
Ne puteți urmări și pe Google News
Până la sfârșitul anului trecut, peste 435 de F-35 au fost livrate din aproximativ 3250 comandate (Această cifră ia în considerare comanda inițială a Canadei pentru 88 de aeronave, care a fost anulată ulterior. Totuși, totul sugerează că F-35 va fi câștigătorul noii licitații).
Dacă prețul unitar este în continuă scădere (între - 5% și - 11%, în funcție de versiune, între comenzile pentru 2017 și 2018), F-35 rămâne unul dintre cele mai scumpe de pe piață (Există o diferență de de preț de peste 22 de milioane de dolari între un Rafale Marine (M) și echivalentul său F-35C). În plus, numeroase eșecuri tehnice sunt denunțate în mod regulat, iar metoda de achiziție a piețelor este mai mult o problemă de pârghii politice aflate în mâinile Washington-ului decât o politică comercială a celor de la Lockheed-Martin.
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
