Mii de moldoveni îşi iau pensie de la statul român, fără să fi plătit asigurările sociale. Din 1990, mii de foşti salariaţi din Republica Moldova au solicitat şi au primit pensie de la statul român, în baza unui act normativ, vechi de aproape 50 de ani.

Numai din anul 2001 şi până în prezent, peste 1.400 de pensionari moldoveni primesc această indemnizaţie, potrivit datelor furnizate de Direcţia Relaţii Internaţionale a Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).

Totodată, mai sunt înregistrate spre soluţionare aproximativ 400 de cereri, în timp ce alţi 600 de solicitanţi aşteaptă să li se recunoască vechimea, în vederea obţinerii prestaţiei. Noile pensii pe care le primesc sunt de trei-patru ori mai mari faţă de cele din ţara de origine. Numărul basarabenilor pensionari aflaţi pe statele CNPAS a fost însă mult mai mare, dat fiind faptul că situaţia durează de aproape 20 de ani. Naveta, lunar, după banii de pensie

Pentru a-şi încasa banii din România, pensionarii de dincolo de Prut trec, lunar, prin punctul de frontieră Albiţa. Dar ei recunosc cu greu că acesta este scopul vizitelor periodice.

Galina are 67 de ani, este originară din raionul Hânceşti şi acolo trăieşte de când se ştie. A fost cadru sanitar 31 de ani. Când s-a pensionat, în anul 2000, ea a primit echivalentul a 104 lei româneşti. Dacă ar fi rămas în sistemul moldovenesc de pensii, în 2008 ar fi primit de la statul vecin echivalentul (în lei moldoveneşti) a doar 171 de lei.

Acum doi ani, Galina şi-a făcut domiciliu stabil la fiica ei, căsătorită în comuna Berezeni, judeţul Vaslui. Din februarie 2008, ea are „pensie românească“ şi primeşte 853 de lei în fiecare lună.

„Mai stau şi la fiica mea, dar mai şi plec acasă, dincolo“, recunoaşte, cu greu, Galina. „Mi-am făcut domiciliul aici doar pentru pensie. E mult mai bine în România. Când o iau, mă duc dincolo şi le duc şi la ceilalţi copii ai mei, la nepoţi. În Basarabia, pensionarii o duc greu, tare greu. Mulţi ar vrea să-şi mute pensia în România, dar sunt acte multe de făcut. Nu e uşor“, spune basarabeanca. Cereri din ce în ce mai multe

Inspiraţi şi de potenţiala creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut lunar, numai în ultimele luni, peste o sută de moldoveni au făcut demersuri pentru a intra în rândul pensionarilor din România, cerând CJP Vaslui prelucrarea dosarelor cu actele muncii prestate în ţara vecină, precum şi noul domiciliu de pe teritoriul ţării noastre.

„Avem un compartiment pentru pensiile internaţionale, care, trebuie să recunoaştem, în ultima vreme este din ce în ce mai solicitat. Există cerinţe pentru pensii comunitare, şi aici mă refer la spaţiul din interiorul UE, dar cele mai multe solicitări vin din partea basarabenilor, a celor de peste Prut. Avem o convenţie cu Republica Moldova, datând din perioada postdecembristă, care se respectă şi astăzi. În ea se spune că orice cetăţean din Moldova care se stabileşte în România are dreptul de a primi pensie de la statul român, în contul muncii depuse în Moldova“, a confirmat directorul executiv al CJP Vaslui, Emil Bănceanu. La jumătatea limitei de subzistenţă

Pensionarii moldoveni primesc, pentru aceeaşi vechime în muncă prestată în aceleaşi condiţii, o pensie de 4 sau chiar de 5 ori mai mare, în România. Din datele oficiale ale ţării vecine, furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, sunt cunoscute următoarele detalii despre cuantumul pensiei oferite acolo:

Intelectualii, pe primul loc

În momentul de faţă, în evidenţele CJP Iaşi figurează un număr de 221 de cetăţeni din Republica Moldova, care primesc pensie de la statul român. „Majoritatea pensionarilor cu dublă cetăţenie, care au optat pentru pensia oferită de România, au activat în învăţământul sau în sistemul sanitar din Republica Moldova“, a precizat Adriana Grecu, şefa CJP Iaşi.

„Foarte mulţi dintre ei sunt profesori sau părinţi care au venit la Iaşi după copiii lor, căsătoriţi aici sau care au intrat la facultate. Cea mai mare pensie, actualizată la leul nostru, este de 840 de lei, iar cea mai mică este în jur de 400 de lei“, a adăugat Adriana Grecu.

Printre cetăţenii moldoveni care au reuşit să-şi facă transferul de pensie se numără şi L.L., acum în vârstă de 78 de ani. La vârsta de 69 de ani, după ce a lucrat vreme de 32 de ani ca profesoară în Republica Moldova, femeia şi-a făcut buletin de Iaşi. Apoi şi-a depus dosarul la CJP. Prima „pensie românească“ a încasat-o în anul 2006, iar în prezent primeşte 734 de lei.

Şi R.A. a activat ca profesor în Republica Moldova vreme de 34 de ani. În 2001, la vârsta de 58 de ani, a decis să dea pensia moldovenească pe cea din România. S-a mutat în Iaşi şi s-a ales cu o remuneraţie lunară de 694 de lei - o pensie decentă pe care nu o primesc multe dintre cadrele didactice care au lucrat toată viaţa în România.

Noi vrem, ei nu

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţ iei Sociale din România a întreprins de mai mult timp demersuri pentru a modifica actul normativ cu pricina. Dar toate încercările s-au lovit de un zid al tăcerii din partea moldovenească.

Oficiali ai MMFPS ne-au precizat că situaţia era ştiută de mai mult timp în instituţ ie, dar a fost considerată ca un ajutor tacit acordat românilor de peste Prut, fără să se facă prea mult caz pe tema aceasta. Numai că, în situaţia actuală de criză, când fiecare leu contează, se gândesc foarte serios ca, în cel mai scurt timp, să încerce o denunţare unilaterală a Convenţiei. "Mi-am făcut domiciliul aici doar pentru pensie. E mult mai bine în România. Când o iau, mă duc dincolo şi le duc şi la ceilalţi copii ai mei, la nepoţi." - Galina, pensionară din Basarabia „SCĂPARE“

O convenţie comunistă, încă valabilă

Convenţia dintre Republica Populară Română şi ţările din componenţa fostei URSS, valabilă şi în prezent, permite ca pensionarii respectivelor state, care şi-au stabilit domiciliul în România, să beneficieze de aceeaşi pensie pe care o primesc românii, calculată după criteriile de la noi. Ea a fost semnată la 24 decembrie 1960, intrând în vigoare anul următor. „Pentru cetăţenii care s-au mutat de pe teritoriul unei Părţi Contractante pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante şi nu au lucrat după mutare, cuantumul pensiilor şi al ajutoarelor se calculează luându-se ca bază salariul mediu tarifar (cisticul mediu lunar) al lucrătorului cu o calificare corespunzătoare şi care desfăşoară o activitate similară la data stabilirii pensiei sau a ajutorului în ţara în care s-au mutat“, se arată la articolul 5, punctul 4 al Convenţiei. Mai mult, România era obligată să meargă pe încredere, în momentul în care există o astfel de solicitare.

171 lei este valoarea pensiei medii în Republica Moldova PRECEDENT

Ungurii din Transilvania au procedat la fel

Până când România a aderat la Uniunea Europeană, mii de români din Transilvania s-au folosit de prevederile Convenţiei comuniste pentru a obţine pensii din Ungaria, mult mai mari decât cele pe care le primeau acasă. „Numai că, de la 1 ianuarie 2007, Convenţia respectivă na mai fost aplicabilă, intrând în vigoare atât pentru România, cât şi pentru Ungaria, legislaţia UE în domeniul protecţiei sociale. Astfel, statul maghiar n-a mai fost nevoit să recalculeze după grilele proprii pensiile românilor mutaţi acolo, ci doar să solicite transferul pensiei pe care aceştia o primeau în ţară. Cu câteva luni înainte, în toamna lui 2006, pensionarii unguri au fost foarte indignaţi când au aflat de această situaţie“, spune deputatul UDMR Kerekes Karoly, cel care a semnalat încă din 2004 această situaţie. „Mi s-a spus atunci că este o chestiune politică, dar nu este corect. Moldovenii se mută de formă în România, primesc pensia şi se duc şi consumă banii în Moldova. Atunci să le explice frumos pensionarilor noştri de ce primesc mai puţină pensie. Trebuie terminat cu această chestiune dacă tot ne plângem mereu că fondurile de pensii nu ne ajung“, este de părere parlamentarul UDMR.

ŞANSĂ

Beneficiem de pensie cumulată

În momentul în care îşi fac formalităţ ile pentru ieşirea la pensie, românii care au lucrat într-una sau mai multe ţări ale Uniunii Europene trebuie să ştie că pot cumula perioadele de lucru afară cu cele din ţară.

„Solicitanţii trebuie să facă dovada cu acte că au desfăşurat activităţi legale, în ţările UE. Pe mai departe, în baza acestor solicitări, noi contactăm omologii noştri de afară, care ne trimit oficial perioada şi suma cuvenită pe post de pensie pentru timpul în care au cotizat la asigurările sociale din ţara respectivă“, explică directorul Direcţiei Relaţii Internaţionale a CNPAS, Maria Luiza Socol Florescu.

Pe lângă celelalte 28 de state ale UE, alte trei ţări europene mai oferă acelaşi tip de recunoaştere, potrivit acordurilor pe care le au cu Uniunea: Islanda, Lichtenstein şi Norvegia. „Mai avem acorduri bilaterale în acest sens cu Macedonia şi cu Turcia“, arată oficialul CNPAS.

În cazul în care românii pleacă să lucreze în alte state decât cele menţionate, ei nu vor beneficia de vechimea şi indemnizaţia pentru pensie. Ca atare, vor trebui să plătească, încă de la începutul activităţii lor afară, cotizaţia la sistemul de pensii românesc.

Pentru acest lucru este necesar să încheie un contract cu casa de pensii locală, precizând suma cu care doresc să cotizeze şi perioada. Dacă nu se întâmplă acest lucru încă de la început, la întoarcerea în ţară se vor trezi cu ani lipsă în cartea de muncă.