Psihologii au descoperit că bârfa are și beneficii, atâta timp cât este onestă. O persoană care te critică constructiv sau spune un adevăr despre tine îți poate face un bine, chiar dacă o zice într-un mod neplăcut.
Să vorbești despre cineva pe la spate este urât, iar bârfitorii au fost evitați toată viața. Cu toate astea, psihologii au descoperit că există și beneficii. În cazul în care informațiile împărtășite se bazează pe adevăr, acestea pot avea un efect pozitiv asupra relațiilor noastre și ne pot schimba radical.
Descoperirile se bazează pe un model matematic al bârfei care a câștigat recent Premiul Ig Nobel. Chiar dacă bârfa nu este plăcută, ea face parte din interacțiunea umană și poate să fie utilă.
Cercetătorii au descoperit că ea ar putea fi o modalitate bună de a judeca credibilitatea altcuiva. Dacă cineva împărtășește informații false despre un terț în interes personal, ascultătorul ar putea fi capabil să detecteze minciunile și să ajungă să nu aibă încredere în mincinos, un lucru greu de suportat.
Dacă cineva împărtășește informații adevărate despre o terță parte, aceștia ar putea lega o relație și ar putea lucra la munca în echipă. Cu ajutorul unui model matematic simplificat, o echipă internațională de cercetători a încercat să exploreze cazurile în care bârfa este probabil să fie onestă sau necinstită, dar și ce a dus la asta.
Sursa foto: Pixabay
Modelul a fost elaborat în principal de Paul van Lange de la Vrij Universiteit Amsterdam și Szabolcs Számadó de la Academia Maghiară de Științe și Junhui Wu de la Academia Chineză de Științe din Beijing.
Cum au analizat psihologii bârfa
Experții au simulat bârfa sub forma unui triunghi. Un colț al triunghiului este baza bârfitorului, celălalt colț este destinatarul, iar vârful triunghiului este a treia persoană despre care se vorbește, chiar dacă nu se află în încăpere sau nu aude. Ei au încercat să afle dacă schimbul a fost în beneficiul persoanei care a auzit bârfa sau al celui despre care era vorba.
Concluzia este că bârfitorii ar alege să răspândească adevăruri oneste sau minciuni pentru a-și maximiza propriul beneficiu fără să-și coste reputația. Scopul din spatele cuvintelor urâte joacă un rol important.
„De exemplu, este posibil să concurați cu un coleg pentru o promovare prețioasă, în cazul în care doar unul dintre voi poate obține postul”, explică autorul de sprijin și metaștiutorul Leo Tiokhin de la Universitatea de Tehnologie Eindhoven din Olanda. „În astfel de situații, oamenii sunt interdependenți în mod negativ: eșecul unei persoane înseamnă succesul celorlalți. Este de așteptat ca astfel de situații să ducă la bârfe necinstite pentru a face rău colegilor de muncă sau la bârfe oneste atunci când conținutul bârfei este deja negativ.”
Cercetătorii au mai descoperit și că bârfitorul nu va începe să vorbească dacă nu va fi ascultat cu adevărat. „Aceste presupuneri au fost făcute pentru trasabilitate și, cu siguranță, ar putea fi modificate în viitoarele extinderi ale lucrării noastre”, spune Tiokhin, potrivit lapsihiatru.ro.