Banii alocați Diasporei, tocați aiurea. A picat BAC-ul la română, dar statul l-a plătit să o predea copiilor

Un raport al Curții de Conturi arată că statul român a risipit aproape 5 milioane de euro în programe inutile pentru românii din afara granițelor. Statul a fi nanțat de la siteuri inexistente până la conferințe la care au participat doar 18 oameni.

România a cheltuit, în perioada 2013- 2016, 20.151.648 de lei pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni prin Ministerul Afacerilor Externe. Din cei 4,5 milioane de euro, 1 milion a mers doar în Republica Moldova, urmată în clasament de comunitățile românești din Ucraina și Serbia, care au primit câte 330.000 de euro fiecare. Cei mai mulți bani totuși, 1,25 milioane, au mers la ONG-uri din România care au propus programe de susținere a românilor din Diaspora. Raportul Curții de Conturi constată multe nereguli în acordarea acestor bani. Linia generală care se desprinde din acest raport este că banii au fost cheltuiți haotic: „Activitatea destinată românilor de pretutideni nu a avut la bază un set coerent de politici și acțiuni, proiectate pentru a depăși provocările cu care se confruntă românii din afara țării și pentru a atinge obiectivele pentru care se alocă finanțare de la bugetul de stat“.

Și-au plătit întreținerea din banii dedicați românilor din Diaspora

O altă problemă constatată de Curtea de Conturi este aceea că regulile de acordare a finanțărilor nu au fost foarte clare, lasând loc de interpretări. Un exemplu este obligativitatea ONG-urilor de a asigura 10% din finanțarea unui proiect, dar unde nu s-a specificat modalitatea de asigurare a acestei contribuții proprii. „Spre exemplu, o parte din beneficiarii finanțărilor au justificat contribuția proprie prin cheltuielile de întreținere a sediului organizației, acestea neavând o legătură directă cu proiectul prevăzut“, se arată în raport. Au fost inclusiv cazuri de proiecte în care s-au finanțat platforme online destinate românilor din Diaspora, dar care nu au funcționat niciodată sau care conțineau date care nu mai erau de actualitate. Unul dintre cele mai grave cazuri este al finanțării unei coferințe în care să se prezinte „Perspectivele votului electronic și prin corespondență pentru românii de pretutindeni“. Din cauza promovării proaste, la conferință au fost în sală doar 18 participanți, în condițiile în care statul român a plătit 3.500 de euro pentru eveniment.

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Se schimbă Declarația unică pentru ANAF. Care sunt noile pretenții ale Fiscului

Limba română predată de profesori fără valoare

Cel mai șocant exemplu este dintr-un program al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, prin care s-au finanțat cursuri de limba română, cultură și tradiții românești în vederea păstrării identității în rândul copiilor români din afara granițelor. În acest program, profesori care au predat au fost aleși aleator din rândul comunităților de români din afara țării, fiind total ignorată calitatea cursurilor. Atât de ignorată a fost calitatea, încât la unul dintre proiectele din Republica Moldova a fost ales un tânăr care picase BAC-ul chiar la limba română, pe care a predato, fiind plătit de statul român. Astfel s-au plătit din bugetul de stat aproape 9.000 de euro pentru o conferință dedicată limbii române susținută de un tânăr care nu fusese în stare să își ia examenul de maturitate fix la această materie. Acest program s-a desfășurat în 17 țări cu comunități românești, iar raportul Curții de Conturi scoate în evidență faptul că „numărul elevilor care au urmat efectiv cursurile a fost mult mai redus decât numărul elevilor specificați inițial în cererile de finanțare evaluate“.

Doar 13% din bani au fost monitorizați

Același raport identifică probleme și în cazul controalelor modului de cheltuire a banilor. Astfel, în 2014, au fost monitorizate numai 26 de proiecte dintr-un total de 185 finanțate. Valoarea celor 26 de programe a fost de 684.889 de lei, adică doar 13% din valoarea plăților efectuate de statul român. Concluzia auditului este și ea un negativă: „Proiectele nu și-au atins scopul de a promova acțiuni de păstrare a identității naționale, de informare și promovare a intereselor românilor de pretitutindeni“.