Vaccinurile împotriva Covid-19 au fost un instrument de diplomație de când au fost făcute, modelând și întărind legăturile între țări, dar și creând rupturi. Una dintre tensiunile care ar fi putut precipita situația dintre Rusia și Ucraina, de exemplu, a fost refuzul Ucrainei de a accepta vaccinul rus Sputnik ca protecție împotriva virusului.
Acum, în timp ce lumea ia partea la invazia Ucrainei de către Rusia, accesul la vaccin este folosit pentru a riposta împotriva țărilor care nu își exprimă o opoziție deplină față de acțiunile Rusiei. Așa s-a întâmplat în cazul Lituaniei, care a decis să anuleze donarea a aproape jumătate de milion de doze de vaccin Pfizer către Bangladesh, după ce Bangladesh s-a abținut la votul Adunării Generale a ONU de condamnare a invaziei.
Lituania a decis să trimită donația abia săptămâna trecută, dar a dat înapoi odată ce Bangladesh s-a alăturat celor 35 de țări care s-au abținut de la votul asupra rezoluției ONU împotriva Rusiei (în timp ce Etiopia, Siria, Coreea de Nord, Belarus și, desigur, Rusia însăși, erau singurele țări care au votat contra).
Până acum, aproximativ jumătate din populația din Bangladesh (un total de 165 de milioane de oameni) a primit un curs complet de vaccin Covid-19, fie de la un producător occidental (Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson) sau de la unul chinez ( Sinopharm și CoronaVac). Mișcarea Lituaniei, anunțată de Rasa Jakilatienė, un reprezentant al prim-ministrului țării, echivalează cu un fel de sancțiune – și, la fel ca multe sancțiuni, ajunge să dăuneze populației civile mult mai mult decât guvernul pe care trebuie să-l vizeze.
Nedistribuirea corectă a vaccinurilor
În timp ce unii au celebrat decizia Lituaniei ca un mijloc de a trage Bangladeshul la răspundere pentru acțiunile sale (sau lipsa acestora, deoarece a fost o abținere), alții au remarcat că reținerea unui vaccin de la o populație vulnerabilă nu este o acțiune de laudă. „Nu sărbătoresc anularea vaccinurilor care salvează vieți pentru oameni”, a scris pe Twitter Alexandra Phelan, profesor asistent la Centrul pentru Știința și Securitatea Sănătății Globale de la Universitatea Georgetown.
Acțiunea evidențiază vulnerabilitățile mai puțin evidente create de echitatea vaccinului. Într-adevăr, Bangladesh nu s-ar fi aflat în situația de a depinde de donațiile de vaccin dacă dozele ar fi fost distribuite mai corect. Organizația Națiunilor Unite nu și-a exprimat o poziție oficială în această problemă. Oficialii din Lituania și Bangladesh nu au răspuns la cererea de comentarii a lui Quartz, potrivit Yahoo News.