O decizie judecătorească rămasă definitivă prin necontestare va da mari bătăi de cap firmelor de recuperare

O decizie a Judecătoriei Sectorului 2 ar poate fi folosită ca precedent judiciar în procese având ca obiect contestaţie la executare şi i-ar putea ajuta pe mii de români a căror credite neperformante au ajuns în mâinile recuperatorilor, după ce băncile, din diverse motive, au preferat să nu îi execute silit.

În esenţă, judecătoareaValentina Liliana Petrescu a admis contestaţia la executare formulată de un bucureştean prin intermediul avocatului Adrian Cuculis (Hotărârea nr. dosar: 3592/300/2016, nr hotărâre: 4429/2016) şi a scris negru pe alb: „anulează executarea înseşi în dosarul de executare nr. (...) al BEJ Cojocaru Bogdan Mihai”.

FOTO: Recuperatorii ar putea avea mai mult de furcă în instanţe pentru a obţine executarea silită, care până acum era o formalitate FOTO: SHUTTERSTOCK

Bărbatul contestase executarea cerută de Credit Plus LTD prin mandatar SC Colectare Recuperare Creanţe SRL. În motivarea acestei soluţii, judecătoarea scrie că prin cesionarea de către bănci a contractelor neperformante de credit către recuperatori, acestea îşi pierd valoarea de titlu executoriu.

Argumentele judecătoarei

„Contractele de credit îşi păstrează caracterul de titluri executorii atâta vreme cât parte în contract este o instituţie bancară. De îndată ce contractul de credit este cesionat către o altă entitate juridică decât o Bancă (cel mai frecvent, SRL-uri) raportul dintre noul creditor şi debitor capătă o altă natură juridică. În acest sens, OUG 99/2006 interzice în mod expres entităţilor juridice care nu sunt instituţii de credit să desfăşoare activităţi cu specific bancar: SRL-ul recuperator de credite nu are dreptul de a percepe dobânzi/penalizări/ comisioane bancare şi nu mai este supus normelor şi controalelor BNR. Astfel, prin cesiune se pierde caracterul de titlu executoriu al contractului de credit întrucât legiuitorul nu a înţeles să confere caracter de titlu executoriu şi contractelor de împrumut încheiate cu alte entităţi juridice decât unităţi bancare”, scrie judecătoarea în hotărâre.

Până la acest moment, recuperatorii de credite se prevalau de titlul executoriu al contractelor preluate de la bănci, obţinând executare silită a debitorului aproape printr-o formalitate.

Judecătoarea scrie însă în documentul citat că firmele de recuperare trebuie să urmeze procedura de drept comun: litigiu în faţa instanţelor de judecată, finalizat cu pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive „care să constate existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile a recuperatorului faţă de debitor”. Numai că legea prevede, în anumite cazuri, şi termene de prescripţie, care ar putea curge în defavoarea recuperatorilor în cazul procedurii de drept comun.

Ce prevede legea

◆ OUG 99/2006 care reglementează activitatea bancară în România prevede la art. 5 că: „Se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituţie de credit, să se angajeze (...) într-o activitate în vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite (...)”

◆ Legea 312/2004 prevede, la rândul ei, la art. 25 că „Banca Naţională a României are competenţa exclusivă de autorizare a instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România