Interesele ministrului Bădălău dăunează grav României și avantajează Rusia
- Roland Căt ălin Pena
- 22 martie 2019, 00:01
Companiile Transgaz și Transelectrica, controlate de stat, sunt date peste cap de pretențiile actualului conducător al Ministerului Economiei.
La nici două luni de la numirea sa ca ministru al Economiei, Niculae Bădălău spunea că societățile Transgaz și Transelectrica constituie coloana vertebrală a României. „În cadrul Ministerului Economiei avem coloana vertebrală a României, Transgazul și Transelectrica, la care suntem foarte atenți. Și aici avem conducta BRUA (…) Ne apucăm și de Podișor-Tusla, adică legăm BRUA de gazele din Marea Neagră”, a declarat Niculae Bădălău, pe 17 ianuarie, la emisiunea „Punctul de Întâlnire”.
Acum, ministrul Bădălău a reușit să provoace scandaluri uriașe în ambele companii gigant controlate de statul român. El și-a ostilizat, potrivit surselor „Evenimentului zilei”, toți directorii după ce a cerut ca magistrale de transport să fie ori rerutate pe unde are el terenuri sau interese, ori lucrările la ele să fie încredințate unor firme recomandate de el. Problema mare cu firmele nu e atât că sunt din cercul său, ci că nu au calificările necesare pentru a realiza lucrările, iar directorii se feresc să semneze contracte în asemenea condiții.
Refuzat de Consiliul de Supraveghere
Cel mai recent scandal a izbucnit la Transelectrica după ce ministrul Bădălău a cerut ca magistrală de transport a energiei electrice să treacă pe un teren pe care-l are lângă București, pe la Bolintin. Consiliul de Supraveghere al Transelectrica nu vrea să aprobe proiectul, iar președintele Consiliului, Gheorghe Olteanu, i-a replicat dur lui Bădălău și a amenințat că demisionează dacă nu se retrage proiectul. Oricum, mandatul lui Olteanu și al întregului Consiliu expiră pe 29 martie. În formularul de „Vot prin corespondeță” pentru AGA convocată pr 29 martie, de pe site-ul Transelectriva, numele lui Gheorghe Olteanu nu mai apare printre propunerile Directoratului pentru Consiliul de Supraveghere.
Despre cele ce se întâmplă la Transelectrica, o persoană din interior ne-a relatat sub protecția anonimatului: „La Transelectrica se pregătesc documente pentru restructurări, adică pentru concedieri colective asimilate cu așa zise plecări «voluntare». Directorul general Marius Carașol, numit de ministrul Bădălău, este determinat sa facă asta în maximă urgență, cu impulsionarea determinată de un ministru care înțelege guvernarea în acest mod: a cerut și primit promisiunea că vor fi concediați 200 de salariați, deși compania a înregistrat profit apreciabil pe 2018, de trei ori mai mare decât cel estimate”.
Proiecte majore
Transelectrica a demarat încă în urmă cu un an un proiect de investiții, după cum anunța, în februarie 2018, Corina Popescu, atunci Director General Executiv: „Este clar că în acest moment compania are nevoie de o redefinire, are nevoie să-și schimbe complet modul în care funcționează. Anul trecut, am realizat o serie de analize și am schimbat proceduri, pentru a demara o restructurare a Companiei, pentru a o putea readuce pep anta normală de funcționare. Însă a susține acest proces de reorganizare și eficientizare în același timp cu angajamentul de a ne îndeplini obligațiile transmise la începutul perioadei de reglementare este o misiune foarte dificilă. Până acum, am reușit să obținem și rezultate pozitive și am avut și sprijinul Guvernului, care a înțeles că este nevoie de o redefinire fundamentală. Am promovat în toamna anului trecut trei Hotărâri de Guvern de exproprieri, pentru proiecte majore (…) Pentru a accelera proiectele noastre de interes comun - avem șase astfel de proiecte pe lista CE - suntem în negocieri la Ministerul Energiei pentru o lege similară legii BRUA”.
Firmele de casă blocheză dezvoltarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale
Pe 14 martie, evz.ro scria că interesele firmelor de casă ale PSD au dus la blocarea proiectelor de dezvoltare ale companiei Transgaz și aruncă în aer independența energetică a României, Rusia și proiectele ei energetice fiind câștigătorii absoluți din această poveste. În spațiul public apăruse, săptămâna trecută, informația potrivit căreia proiectele de dezvoltare ale Transgaz sunt blocate, după ce, în 12 martie 2019, Adunarea Generală a Acționarilor nu a votat finanțarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale (PDSNT) în perioada 2018-2027. Motivul acestei decizii ar fi necesitatea suplimentării cu investiții care să asigure dezvoltarea rețelei de transport, prin realizarea de sisteme noi de distribuție de gaze naturale în localitățile fără alimentare cu gaze, prevăzute în Programul de guvernare.
În spatele unei asemenea decizii se ascund, potrivit România TV, interese ale unor firme „de casă” ale decidenților, aceștia urmărind să obțină netransparent contracte grase pentru lucrări de investiții la infrastructura de transport gaze. Unul din principalii beneficiari ar fi chiar Niculae Bădălău, ministrul Economiei, prin Gecor Prod Construct 94 SRL, Kirilic Group SRL și Anastamar Construct SRL, firme controlate de Gheorghe Cușă, al cărui fiu, George Cușă, este nașul lui Gabriel Bădălău, fiul demnitarului.
Rețea locală, în loc de rețea regională
Intențiile ministrului și ale apropiaților săi riscă să transforme SNT într-o mare rețea de locală, deși, față de UE, statul român și-a asumat un rol regional mai important, care să contrabalanseze dominația gazelor rusești.
De asemenea, în AGA din 12 martie s-a invocat și faptul că Transgaz trebuie să completeze planul cu informații referitoare la „suportabilitatea efortului financiar asumat”. Statul român nu a făcut altceva, conform România TV, decât să pună sub semnul întrebării capacitatea companiei naționale de a finaliza principalele proiecte majore pe care le-a demarat, în scopul diversificării rutelor și surselor de gaze naturale într-o Europă deja afectată de strategia agresivă a Federației Ruse de a exercita presiuni prin robinetele de gaze pe care le deține.
Capacitățile de producție internă de gaze natural, aflate în declin în ultimii ani, căpătaseră perspective cât de cât pozitive, dată fiind recenta anunțare a deciziei finale de investiții de către BSOG și faptul că OMV și EXXONMOBIL încă nu au renunțat total la ideea de a extrage gaze din Marea Neagră. Acum, România, singurul stat din regiune încă independent din punct de vedere energetic, riscă să nu-și mai poată asigura nici măcar nevoile propriilor consumatori, potrivit aceleiași surse.
BRUA sub semnul întrebării
Este incert dacă Transgaz va mai putea finaliza faza a II-a a proiectului BRUA, considerată necesară pentru valorificarea, pe direcția România - Ungaria, a 4,4 miliarde mc/an, din cele circa 8 miliarde mc/an preconizat a fi exploatate de OMV și EXXONMOBIL în Marea Neagră. De asemenea, e greu de zis ce se va întâmpla cu tronsonul Podișor-Tusla, segment de conductă vizată a conecta gazele din Marea Neagră la BRUA. Federația Rusă este principalul beneficiar al acestui blocaj. Principalele proiecte investiționale vizate de Transgaz, în scopul consolidării securității energetice regionale, incluzând aici și interconectarea România-Republica Moldova, produc emoții gigantului rus Gazprom, care asigură peste jumătate din consumul de gaze naturale al Europei.
Este foarte posibil ca pe viitor Comisia Europeană, BERD și BEI să fie mai reticente cu privire la solicitări de finanțare din România, având în vedere că proiectele sunt anulate sau blocate chiar din interior.
150 de milioane de euro de la BEI
Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat, în decembrie și ianuarie, 150 de milioane de euro pentru finanțarea unei noi conducte de transport, în lungime de 308,2 km, conductă ce va conecta resursele de gaze naturale ale României de la țărmul Mării Negre atât cu rețeaua națională de transport gaze naturale, cât și cu coridorul BRUA (conducta Tuzla – Podișor), conectând astfel sistemele de transport gaze naturale din Europa de Sud-Est, Centrală și Europa de Vest. Acordarea acestei finanțări este susținută de Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), pilonul financiar al Planului de investiții pentru Europa („Planul Juncker”).
Surpriza din lift
Începutul săptămânii a fost marcat de un eveniment extrem de important pentru producătorii de mașini. Forumul Industriei Auto s-a desfășurat la Craiova, unde au participat numeroși miniștri. Gazda a fost practic instituția coordonată de Niculae Bădălău. nul dintre miniștrii Guvernului Dăncilă a fost protagonistul unui moment penibil, care inițial l-a șocat, iar apoi l-a amuzat și a devenit subiect de discuții printre colegii săi. Conform surselor Capital, acesta, însoțit de SPP-istul său, aștepta liftul pentru a urca în camera sa, din hotelul unde era cazat. Când s-au deschis ușile, o tânără blondă de 20 de ani era complet goală și îi privea ușor rușinată pe cei din fața sa. Primul instinct al SPP-istului, care probabil s-a pierdut cu firea a fost să-i pună fetei mâna pe sâni, pentru a-și apăra șeful. Angajații hotelului au sărit și ei imediat să salveze situația. Fata repeta că nu trebuie să se sperie nimeni și că are nevoie doar de un telefon. Într-un final s-a rezolvat, iar ministrul a mers liniștit în camera sa. EVZ a aflat că ministrul era chiar Niculae Bădălău.
„Coloana vertebrală” a României
Transelectrica Administrează și operează sistemul electric de transport și asigură schimburile de electricitate între țările Europei Centrale și de Răsărit, ca membru al ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică).
Transelectrica este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcționarea sistemului și a pieței, asigurarea siguranței Sistemului Electroenergetic Național (SEN). De asemenea, reprezintă principala legătură dintre cererea și oferta de electricitate, echilibrând permanent producția de energie cu cererea. Statul român deține 58,6 la sută din Acțiunile Transelectrica, Dedeman SRL - 6,1, alți acționari persoane juridice – 27,4, iar alți acționari persoane fizice – 7,6.
Transgaz SA este operatorul tehnic al sistemului național de transport și răspunde de funcționarea acestuia în condiții de calitate, siguranță, eficiența economică și protecție a mediului înconjurător. Are ca scop îndeplinirea strategiei naționale stabilite pentru transportul, tranzitul internațional, dispecerizarea gazelor naturale și cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale. Poate desfășura complementar și alte activități conexe pentru susținerea obiectului principal de activitate, tehnologic propriu sau al echilibrãrii Sistemului National de Transport.