Miercuri, 28 iunie, în conformitate cu programul stabilit, va avea loc proba la alegere a profilului și specializării în cadrul examenului național de Bacalaureat. Astăzi, unii absolvenți de clasa a XII-a susțin proba de Filosofie la Bacalaureat.
Liceenii care au terminat clasa a XII-a susțin, azi, o nouă probă la BAC. În funcție de profilul și specializarea pe care au terminat-o, elevii absolvenți au la alegere una din cele zece discipline disponibile: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Sociologie și Psihologie, potrivit Calendarului de Bacalaureat 2023.
Subiectele și baremele vor fi publicate pe edu.ro, începând cu ora 15.00, dar vor fi publicate și pe site-ul nostru, evz.ro. „Rezolvarea corectă a celor zece grile presupune ca elevul să stăpânească principalele articulații ale gândirii celor mai importanți autori”, spune profesorul de Filosofie, Florin Popovici. Profesorul le-a indicat elevilor câteva ponturi pentru a putea rezolva toate subiectele la Filosofie de la BAC.
Subiectul I al probei de Filosofie la BAC
„Rezolvarea corectă a celor zece grile presupune ca elevul să stăpânească principalele articulații ale gândirii celor mai importanți autori, acei filosofi pe care optez să-i numesc filosofi canonici: Platon, Aristotel, Augustin, Descartes, Kant, Rousseau, Mill, Bergson, Blaga, Sartre, Popper ș.a.
Oricât de dificilă de sintetizat, gândirea respectivilor autori poate fi „condensată”/redusă, printr-un efort de sistematizare, la o serie de concepte și expresii-cheie a căror stăpânire constituie o condiție necesară a corectitudinii răspunsurilor”, punctează profesorul.
Cunoașterea conotațiilor termenilor filosofici este extrem de importantă. Termeni precum natură umană, fericire, libertate, responsabilitate, dreptate, echitate, egalitate, bine, adevăr, coerență, sens al vieții, teleologie, etică aplicată, datorie, imperativ categoric, drept pozitiv și/negativ, și alții asemenea, au semnificații specifice în limbajul filosofic.
De asemenea, familiaritatea cu cuvintele-cheie care etichetează perspectivele din evoluția gândirii filosofice, cum ar fi idealismul, pragmatismul, dualismul, hedonismul, utilitarismul, eudaimonismul, deontologia, etatismul etc., reprezintă un avantaj inestimabil.
Subiectul II al probei de Filosofie la BAC
Pentru a rezolva corect cerința de la subiectul II A, în care trebuie să asociați fiecare concept sau teorie dintr-o coloană cu enunțul sau traducerea potrivită, vă puteți baza pe elementele de conținut pe care le-am discutat deja la subiectul I.
În ceea ce privește cerința de la punctul B, argumentarea unei idei trebuie să se încadreze într-un spectru specific, cu o manieră convingătoare la o extremă, chiar dacă aceasta poate fi vag conturată, și un stil superficial și neangajat cognitiv la cealaltă extremă, conform baremului de evaluare.
Deși poate fi dificil de explicat în câteva enunțuri ce înseamnă exact maniera convingătoare și cea superficială de argumentare, recomandat este să utilizați indicatori logici (cum ar fi „în măsura în care...”, „se cuvine să admitem că...”, „dacă ar fi să oferim credit unei astfel de idei, atunci...”) și să vă încadrați în limitele de spațiu indicate pentru această cerință.
„Exemplul solicitat la ultima cerință a subiectului II nu trebuie să fie nici unul care frizează banalitatea sau trivialul, ci mai curând să constituie o ilustrare oportun aleasă, ce apelează la un limbaj îngrijit, elegant, pentru a transpune în registru concretului abstractul ideii filosofice propuse.
Trebuie evitată în acest loc tentația teoretizării sau reluarea unor idei și aspecte menționate anterior, fapt care riscă să genereze o pierdere a unei părți însemnate din punctajul acordat.
De exemplu, nu explicăm ce înseamnă dreptatea/nedreptatea, ci descriem concret o situație în care am fost, cu sau fără voia noastră, protagoniștii unui scenariu de dreptate/nedreptate (o notă obținută meritat/nemeritat la o evaluare pe parcursul anilor de studiu, un beneficiu dobândit pentru un efort pe care l-am depus/nu l-am depus, pierderea unei prietenii atunci când am decis să nu sacrificăm idealul echității în favoarea unui avantaj nemeritat etc.)”, mai punctează profesorul.
Subiectul III al probei de Filosofie
Pentru a rezolva cerințele de la punctul A, este necesară o citire și recitire atentă a fragmentului de text propus pentru analiză. Se recomandă sublinierea termenilor sau conceptelor-cheie pe foaia cu subiectele, în cazul în care aceștia există. De exemplu, în fragmentul propus la simulare, care îi are ca autor pe cunoscutul autor francez René Descartes, termeni precum „corp”, „idee distinctă și clară”, „ființă cugetătoare”, „lucru întins” pot fi evidențiați.
„Mai mult, este oportună stabilirea a ceea ce putem numi ideea propulsoare a autorului, adică formularea unui enunț ce surprinde cât mai mult din esența fragmentului de text și a gândirii propunătorului. În acest loc, pe ciornă, schițăm, cât mai sintetic, principalele elemente ale filosofiei autorului X.
Corelația dintre cei doi termeni propuși de subiect nu trebuie să se rezume doar la explicarea sau descrierea înțelesului pe care-l are fiecare concept în parte, ci mai ales formularea unui enunț în care se evidențiază modul în care termenii relaționează, aspect căruia propun să îi fie rezervat un paragraf distinct pentru ca demersul făcut să fie cât mai vizibil pentru evaluator și folosirea unor expresii de tipul „în timp ce…, în schimb…””.
Sfaturi importante pentru elevi
Pentru a formula punctul de vedere personal, este important să se folosească expresii care demonstrează abilitatea de a aduce în prezent ideile unui autor care par a fi învechite. Recomandate sunt chiar formulări sau expresii care evidențiază această „traducere” sau adaptare a gândirii autorilor care au scris într-o perioadă mai îndepărtată față de momentul prezent.
De exemplu, se pot utiliza expresii precum „dacă ar fi să luăm în considerare argumentele prezentate de autorul X, totuși este important să analizăm critic aspecte precum...” sau chiar formulări retorice introductive, cum ar fi „oare ideea susținută de autor rămâne actuală? În continuare, ne propunem să evaluăm în ce măsură...”.
„Este decisivă raportarea critică, distanțarea, abdicarea de la stilul docil, de la maniera aservită invariabil sau confiscată definitiv de gândirea autorului propus”.
„În menționarea unor aspecte de ordin filosofic și argumentarea unei perspective personale solicitate de punctul B, recomand să se evite teoretizarea pentru a nu se pierde din punctajul acordat. Nu știu în ce măsură am reușit să clarific măcar câteva aspecte despre cum ar trebui practicat exercițiul filosofării la un examen atât de valoros pentru a-l trece cu o oarecare seninătate”, a mai adăugat profesorul Florin Popovici pentru edupedu.ro.