Arheologii au rămas uimiți de descoperirea unui „dispozitiv avansat”, folosit de oamenii din orașul Babilon, acolo unde au domnit unele dintre cele mai influente imperii ale lumii antice. Babilon a fost considerat centrul global al comerțului, artei și învățăturii, estimându-se chiar că a fost cel mai mare oraș timpuriu din lume - poate primul care a atins o populație de peste 200.000 de oameni. În prezent, Babilon seamănă mai degrabă cu un sit arheologic în curs de excavare și are doar câteva mii de locuitori în satele situate la periferie.
În anul 1894, arheologul american Edgar Banks a descoperit un dispozitiv de piatră babilonian „mai avansat decât am crezut”. Acesta l-a vândut colecționarului de antichități George Plimpton, în cele din urmă ajungând în posesia Universității Columbia în anii 1930. Tăblița este astăzi recunoscută sub numele de Plimpton 322.
Secretele tăbliței Plimpton 322, studiate după 127 de ani de la descoperirea inițială
La acea vreme, cercetătorii nu au realizat cât de importantă era tăblița. Abia în anul 1945 experții au remarcat că aceasta conținea triplele pitagoreice. Tableta a fost uitată, însă, și abia în anul 2021 Dr. Daniel Mansfield, de la Universitatea din New South Wales, Australia, a avut acces la ea, dezvăluind întreaga dimensiune a minunăției dispozitivului.
Tableta este o „dovadă a faptului că babilonienii antici erau mult mai avansați decât credeam”, a spus specialistul, descriind-o drept „cel mai interesant și mai sofisticat document matematic din lumea antică”. Civilizațiile din trecut înțelegeau matematica extrem de bine.
„Mesopotamienii înțelegeau triplul pitagoreic la un nivel la care nu ne-am fi așteptat niciodată”
Dispozitivul arată concret că „mesopotamienii înțelegeau triplul pitagoreic la un nivel de sofisticare la care nu ne-am fi așteptat niciodată”, potrivit Dr. Mansfield.
În mod tradițional, istoria geometriei începe în Grecia Antică, unde astronomii au folosit această tehnică pentru a înțelege mișcarea corpurilor cerești pe cerul nopții. Cea mai faimoasă relație din geometrie este relația dintre laturile și ipotenuza unui triunghi dreptunghic, cunoscută în timpurile moderne sub numele de Teorema lui Pitagora. Dar, potrivit dr. Mansfield, „în realitate, elemente ale acestei înțelegeri sunt evidente de-a lungul istoriei”.
Tăblița dovedește că, cu aproximativ o mie de ani înainte ca astronomii greci să studieze cerul pe timpul nopții, topografii babilonieni aveau deja o perspectivă unică a triunghiurilor drepte și a dreptunghiurilor. În loc să folosească tehnica pentru a studia cerul nopții, ei o aplicau pe teren, în viața de zi cu zi.
Topografii babilonieni cunoșteau toate cazurile particulare în care teorema se aplica, nenumărate exemple de dreptunghiuri care aveau măsurători plăcute și ușor de gestionat.
De atunci, noile cercetări ale doctorului Mansfield și ale echipei sale au aruncat lumină asupra unui mister de lungă durată: cum ar fi putut folosi de fapt babilonienii antici aceste tăblițe. „Această tăbliță ne arată că aplicația este de fapt topografie, acești oameni își făceau granițe foarte precise folosind înțelegerea lor de geometrie.
Matematica pură înseamnă studiul matematicii cu drag. Dar procesul este adesea motivat de problemele de zi cu zi. Plimpton 322 se încadrează, fără îndoială, în această categorie, deoarece observăm calcule pe baza acestor dreptunghiuri, analize privind laturile figurilor, ceea ce reprezintă o problemă relevantă în topografia contemporană”, a spus Dr. Mansfield într-o intervenție televizată pentru BBC.
Calculele pitagoreice, aplicate în viața cotidiană a babilonienilor
Tableta arată că topografia babiloniană a devenit mult mai precisă în această perioadă, ceea ce nu este neapărat surprinzător având în vedere că în perioada cu pricina oamenii din Babilon au început să dețină terenuri în mod privat, potrivit specialistului.
„Proprietatea privată a terenurilor poate crea o sumedenie de probleme, dispute cu privire la cine deține ce parte de teren, limitele acelui teren”, a explicat Dr. Mansfield.
Mii și mii de tăblițe de argilă au fost descoperite de atunci în situl antic al Babilonului, păstrate sub nisipurile Irakului de astăzi. Dr. Mansfield este de părere că există „multe tăblițe ce încă așteaptă să fie descoperite” pentru a dezvălui alte secrete ale lumii antice.