Compania Petrolieră de Stat din Azerbaidjan (SOCAR) a anunțat cu mândrie că a început să furnizeze gaze naturale Croației începând cu 1 septembrie.

Azerbaidjan, tot mai multe contracte în Balcani

Această evoluție nu este doar un alt acord energetic, ci un moment esențial în consolidarea parteneriatului energetic dintre Azerbaidjan și Croația. În timp ce Europa se pregătește pentru sezonul de iarnă, această aprovizionare în timp util cu gaz azer subliniază importanța tot mai mare a Azerbaidjanului pe piața energetică europeană.

Această extindere aduce Croația într-un grup select de națiuni devenind a zecea țară care beneficiază de gaz azer. Alte țări care se bucură în prezent de gaz azer sunt Turcia, Georgia, Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Serbia și Slovenia. Această realizare marchează o altă piatră de hotar în eforturile strategice ale Azerbaidjanului de a-și diversifica destinațiile de export de energie și de a-și consolida rolul de jucător cheie în peisajul energetic regional.

Pentru a înțelege implicațiile mai largi ale acestei mișcări, News.Az l-a intervievat pe profesorul Elshad Mammadov, un renumit economist azer și expert pe piețele energetice.

Extinderea pe piața din Balcani, crucială pentru Azerbaidjan

Potrivit profesorului Mammadov, inițierea furnizării de gaze către Croația aduce beneficii economice și geopolitice substanțiale pentru Azerbaidjan. „Această nouă cooperare nu se referă doar la economie, ci și la sporirea amprentei geopolitice a Azerbaidjanului în Europa”, a declarat el.

Profesorul Mammadov a explicat avantajele economice: „Prin extinderea rețelei sale de export de gaze pentru a include Croația, Azerbaidjanul își extinde efectiv acoperirea pe piață în Europa. Acest lucru este crucial pentru strategia economică pe termen lung a țării. Cu toate acestea, este important să se mențină un echilibru între importurile și exporturile ar trebui să ne concentrăm pe importul de tehnologii avansate care ne pot crește competitivitatea economică națională. Procedând astfel, nu numai că ne îmbunătățim propria bază tehnologică, ci și atragem investiții valoroase în Azerbaidjan.

El a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate a comerțului exterior. „Un echilibru strategic între ceea ce importăm și ceea ce exportăm este vital”, a menționat el. „Scopul nostru nu ar trebui să fie pur și simplu transformarea resurselor noastre naturale în numerar. În schimb, ar trebui să urmărim un schimb echitabil care să includă transferul de tehnologie, care ar putea stimula semnificativ peisajul nostru economic”.

Transferuri tehnologice importante

Dincolo de tranzacțiile economice, profesorul Mammadov vede exporturile de gaze ale Azerbaidjanului către Croația ca parte a unei strategii mai ample care implică consolidarea legăturilor economice cu țările avansate din punct de vedere tehnologic.

„Croația a dat dovadă de o gândire progresivă, în special în adoptarea și dezvoltarea de noi tehnologii. Aceasta reprezintă o oportunitate unică pentru Azerbaidjan de a colabora cu Croația și alte națiuni europene la proiecte care depășesc simplele tranzacții energetice. Prin concentrarea pe schimbul de tehnologie, Azerbaidjanul poate valorifica aceste relații pentru a stimula inovația și creșterea economică în plan intern.”

El a subliniat în continuare importanța critică a promovării sectoarelor non-petroliere ale economiei Azerbaidjanului. „Viitorul dezvoltării noastre economice constă în diversificarea, dincolo de materiile prime”, a explicat el. „Prin stimularea parteneriatelor care aduc noi tehnologii, putem stimula creșterea în alte sectoare ale economiei noastre, cum ar fi producția și serviciile. Dividendele economice de la o astfel de cooperare sunt potențial uriașe și ar trebui să fie un obiectiv principal pentru factorii noștri de decizie”.

Criza din Ucraina, utilă pentru Azerbaidjan

Conversația a abordat, de asemenea, dinamica geopolitică actuală din sectorul energetic, în special tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Profesorul Mammadov a subliniat că recentul atac al Ucrainei în Kursk nu este o surpriză, având în vedere evoluțiile în curs în peisajul energetic.

„Întrucât acordul de furnizare și tranzit de gaze dintre Rusia și Ucraina, care urmează să expire la sfârșitul acestui an, și cu relațiile tensionate actuale, probabilitatea reînnoirii acordului este redusă. Toate părțile implicate — Ucraina, Rusia și Europa — acum explorează scenarii alternative”.

El a subliniat că, în ciuda complexităților aparente, toate părțile sunt foarte motivate să găsească o soluție. „Ucraina, având în vedere starea fragilă a infrastructurii sale energetice, este deosebit de dornică să asigure continuarea aprovizionării cu gaze. Rusia, între timp, este concentrată pe menținerea cotei de piață în Europa, chiar dacă aceasta înseamnă să navigheze printr-un peisaj provocator. Și pentru Europa, menținerea aprovizionarea stabilă cu energie este esențială pentru a evita noi crize economice, în special în sectoarele sale industriale.”

Optimism la Baku

Privind în perspectivă, profesorul Mammadov este optimist în ceea ce privește găsirea de soluții practice. „Există mai multe căi potențiale pentru menținerea aprovizionării cu gaze. O opțiune realistă este ca firmele din țări terțe să intervină și să încheie acorduri separate atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Acest lucru ar permite furnizarea de gaze către Ucraina și, prin aceasta, către Europa, sub termeni și condiții specifice, ocolind legăturile juridice directe dintre Rusia și Ucraina”.

El a încheiat într-o notă plină de speranță: „Cred că, până la sfârșitul acestui an, vom vedea aceste acorduri intrând în vigoare. Acest lucru va asigura fluxul gazului spre Europa, satisfăcând nevoile tuturor părților implicate. Acest lucru nu este doar despre energie — este vorba despre stabilitate, creștere economică și cooperare, într-un peisaj global provocator.”

(Autor: Faiq Mahmudov, News.az; Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)