Rudele furioase ale pasagerilor aflaţi la bordul avionului dispărut s-au luat la bătaie cu poliţiştii, în faţa Ambasadei malaeziene din capitala Chinei. Un specialist român, Octavian Thor Pleter - prodecan la Facultatea de Inginerie Aerospaţială, a intuit cu două zile înaintea anchetatorilor asiatici, în urma analizei datelor zborului, desfăşurarea reală a faptelor.
Protestele rudelor au avut loc după ce premierul malaezian Najib Razak a anunţat într-o conferinţă de presă că datele înregistrate de sateliţi au arătat că aparatul Boeing 777 şi-a încheiat călătoria în apele Oceanului Indian, la sud-vest de Australia.
La rândul lor, autorităţile chineze au cerut să vadă informaţiile pe care s-a bazat Malaezia când a anunţat concluziile anchetei.
Căutările avionului dispărut în 8 martie au fost suspendate, luni noaptea, din cauza vremii nefavorabile. Un efort internaţional amplu de căutare a epavei aeronavei se concentra, în ultima perioadă, asupra Oceanului Indian, la circa 2.500 de km sud-vest de oraşul australian Perth. Avionul care mergea de la Kuala Lumpur spre Beijing avea la bord 239 de persoane, între care 153 de chinezi.
Familiile, nemulţumite
La Beijing, rudele celor dispăruţi au dat publicităţii un comunicat în care acuză guvernul malaezian că încearcă "să amâne, distorsioneze şi să ascundă adevărul".
Zeci de oameni au ieşit din hotelul din Beijing şi au protestat în faţa Ambasadei Malaeziei, purtând bannere pe care scria că cer autorităţilor să fie "oneste" cu rudele victimelor. Poliţiştii au oprit autobuzele în care se îmbarcaseră oamenii, aşa că aceştia au coborât şi au mers pe jos până în faţa misiunii diplomatice, unde au avut loc ciocnirile violente cu poliţiştii. Manifestanţii au aruncat cu sticle cu apă în clădirea ambasadei şi au încercat să intre în reprezentanţă, cerând să-l întâlnească pe ambasador.
Oamenii sunt nemulţumiţi şi de oficialii chinezi, susţinând că guvernul de la Beijing este unul "corupt".
Un grup de experţi de la Institutul Helmholtz de Oceanologie din Kiel (nordul Germaniei) vrea să caute avionul malaezian cu ajutorul minisubmarinului fără echipaj Abyss şi speră ca misiunea să înceapă odată cu găsirea primelor rămăşiţe ale aparatului.
Abyss este unul dintre cele trei minisubmarine care pot coborî la o adâncime de 3.000 de metri. Celelalte două submarine sunt americane şi au existat deja discuţii pe această temă cu experţi americani.
Dacă avionul ar fi fost lovit de o rachetă în locul de unde a dispărut de pe radarele civile și unde s-a pierdut legătura radio (punctul numit IGARI), atunci epava avionului ar fi fost găsită în timp scurt. Marea Chinei de Sud în toată acea zonă are o adâncime relativ mică și căutarea a fost foarte intensă. În schimb acum cunoaștem cu certitudine din analiza înregistrărilor radarelor militare malaieziene și vietnameze, dar mai ales din datele comunicate de compania britanică de comunicații prin satelit INMARSAT, că aeronava MHA370 a zburat în total peste 7 ore și jumătate, timp în care a executat cel puțin trei viraje și câteva manevre de coborâre și urcare. Ipoteza unei rachete care să lovească aeronava este din punctul meu de vedere exclusă.
Din ipotezele apărute în presa de afara si de la noi, mi-a atras atentia cea care referitoare la faptul ca in cazul in care nu vor exista supravietuitori - asa cum s-a anuntat - este un semn ca nava a explodat total in aer? Altfel, in orice alta situatie - prabusire in ocean, racheta etc - ar fi existat cativa supravietuitori. Este corectă această intepretare? La majoritatea accidentelor de prabușire în ocean pe care le cunosc nu a existat niciun supraviețuitor: Air France 447 (TASIL point, Oceanul Atlantic, 2009), Flash Airlines 604 (Sharm el-Sheikh, 2004), Ethiopian Airlines 409 (Beirut, 2010) sunt numai câteva exemple care îmi vin în minte. La viteza de impact a unui avion cu suprafața oceanului, apa poate fi considerată de consistența betonului. O încercare de amerizare desigur este altceva decât o prăbușire, acolo șansa de supraviețuire este mare (de exemplu supraviețuire 100% la amerizarea US Airways 1549 în Hudson River, 2009), dar în cazul Malaysian Airlines 370 am motive serioase să cred că nu a încercat nimeni amerizarea. Ce sens ar fi avut să zboare timp de șapte ore și jumătate pentru a ameriza într-unul dintre cele mai izolate locuri de pe glob? Dacă intervenea o urgență la bord și se impunea amerizarea, aceasta s-ar fi produs chiar în locul dispariției de pe radar, în Golful Tailandei, la aproximativ 6.000 de km de locul unde s-a prăbușit de fapt. În opinia mea, zborul MHA370 s-a încheiat printr-o planare necontrolată în urma epuizării combustibilului, deci impactul cu apa a fost la o viteză de peste 700 km/h. Dacă cineva mai era în viață la momentul impactului (am unele dubii în această privință), șocul contactului nu a lăsat nimănui nicio șansă de supraviețuire. Aeronava nu a explodat în aer pentru că există probe că a mai zburat șapte ore de la momentul dispariției de pe radare și nu oricum, ci cu schimbări de direcție, urcări și coborâri. În opinia mea, aeronava nu a avut nicio problemă tehnică, ea a fost controlată de persoane cu intenția de provoca această tragedie. In aceste conditii, cat de posibil este ca avionul sa fi fost "atacat" de armata pentru a nu se repeta un nou 9/11?
A fost o ipoteză, dar așa cum am mai spus, nu putem vorbi de un atac convențional, cu rachete sol-aer sau aer-aer. Există în schimb o ipoteză fantezistă a unui atac electronic. Nu cred nici în această ipoteză, pentru că dacă cineva din exteriorul aeronavei ar fi programat sistemul de conducere a zborului (FMS), ar fi putut s-o facă în așa fel încât aeronava ar fi aterizat în relativă siguranță în loc să zboare timp de șapte ore și jumătate într-o direcție a cărei singură justificare pare să fie ștergerea urmelor și îngreunarea găsirii epavei.
Din ce ati explicat pe aviatia.ro ati mers pe doua variante, ori un act voluntar al echipajului din cabina, ori pe o deturnare terorista (cu ajutorul unui membru din cabina). Este posibil ca un avion sa fie deturnat fara ca pasagerii, comandantul sau co-pilotul sa nu anunte acest lucru prin diferite cai? În ipoteza în care piloții înșiși au comis această faptă, niciun pasager nu și-a putut da seama ce se petrece. Era noapte fără lună, peste mare. În ipoteza în care alte persoane au pătruns în cabină și au preluat controlul, nici atunci nu există precedente prea încurajatoare de anunțuri sau de reacții ale pasagerilor. Dacă ne aducem aminte de atacurile de la 11 septembrie 2001, atunci patru avioane au fost preluate de teroriști și doar în unul pasagerii au reușit să facă ceva. Cine a condus această operațiune în cabina de pilotaj, se vede că a pregătit-o minuțios. Transponderul de bord a fost oprit, dar și unitatea ACARS de monitorizare tehnică și operațională a aeronavei. Mi-e greu să cred că aceeași persoană nu a putut dezactiva și celelalte sisteme de comunicații. În punctul unde aeronava a dispărut de pe radarele secundare ale centrelor de control de trafic aerian, telefoanele mobile ale pasagerilor nu puteau funcționa, fiind deasupra apei, la distanță de țărm. In Romania sau cu un avion romanesc credeti ca s-ar fi putut intampla un scenariu ca acesta al zborului MHA 370? Suntem mai bine pregatiti si ce lipsuri avem inca? Așa cum am arătat în articolul din aviatia.ro, deși se cunosc foarte puține lucruri, există importante lecții de învățat din această tragedie. Armata malaieziană ar fi trebuit să declanșeze o operațiune de poliție aeriană de îndată ce avionul a dispărut de pe radarele civile și nu a mai răspuns la apeluri. Timp de o oră acest avion s-a aflat pe radarele militare zburând într-o direcție complet diferită față de planul de zbor. Totuși, nu a existat nicio reacție. Armata vietnameză s-a alarmat, însă după virajul din punctul IGARI, zborul MHA370 s-a întors în spațiul aerian al Malaieziei, unde avioanele de luptă ale Vietnamului nu mai puteau acționa. De asemenea, s-au constatat deficiențe în securitatea aeronautică pe aeroportul Kuala Lumpur International. România este foarte bine pregătită în acest domeniu. Cooperarea civilo-militară în controlul de trafic aerian este chiar exemplară. Am văzut delegații din multe state care au venit să vadă modelul nostru de cooperare civilo-militară. Poliția aeriană în România funcționează chiar foarte bine. Avioanele Mig-21 Lancer sunt avioane supersonice atingând peste 2.000 km/h, capabile de intercepție în timp cel puțin la fel de scurt ca F-16 sau Eurofighter. Avionica de bord este modernizată și compatibilă NATO, iar principalul nostru atu sunt piloții de elită pe care îi avem și care ne fac cinste. Operațiunile de poliție aeriană în spațiul nostru aerian se fac sub comandă NATO, sunt destul de frecvente și nu am auzit de vreuna nereușită. Din fericire, a fost vorba doar de piloți care s-au rătăcit, sau care au omis să intre în frecvență cu controlorii noștri de trafic. În legătură cu securitatea pe aeroporturile românești, consider că este la standarde foarte bune, descurajante pentru un eventual complot terorist. În articolul din aviația.ro am scris că "persistenţa ping-urilor INMARSAT în tot timpul zborului pare să favorizeze ipoteza complet inexplicabilă a arcului sudic" si "ca aeronava se află undeva la sol şi că pasagerii sunt teferi (...) mi se pare totuşi uşor mai improbabil decât ideea prăbuşirii în Oceanul Indian de Sud." Articolul a fost scris sâmbătă, a apărut duminică, iar INMARSAT a anunțat confirmarea prăbușirii în Oceanul Indian de Sud abia luni. Vreau să precizez că ne-am bazat în aceste afirmații pe calcule și pe raționamente pe care le-am făcut la Facultatea de Inginerie Aerospațială, în mod independent de INMARSAT. N-am avut suficientă încredere în ele (de aceea au fost avansate cu destule rezerve), dar acum că s-au confirmat, sunt mult mai încrezător în metodele noastre și în gradul nostru de înțelegere.
CITIŢI ŞI:
- Dispariția avionului Malaysia Airlines. Cum a fost localizată aeronava Boeing 777
- Secretul avionului din Malaezia: Cine este FEMEIA MISTERIOASĂ care l-a sunat pe căpitan? / VIDEO
- Concluzia anchetatorilor: Avionul Malaysia Airlines a căzut în Oceanul Indian
- Dispariția avionului Malaysia Airlines: "Ceea ce s-a întâmplat e un act voluntar al cuiva din cabina de pilotaj"
- Avionul DISPĂRUT: Franța a transmis NOI IMAGINI prin satelit cu posibile rămășițe ale aparatului