Evenimentul Zilei > Economie > AVERTISMENT FMI: Infrastructura precară împiedică România să se dezvolte economic. Anul 2014, CEL MAI POST în gestionarea companiilor de stat
AVERTISMENT FMI: Infrastructura precară împiedică România să se dezvolte economic. Anul 2014, CEL MAI POST în gestionarea companiilor de stat

AVERTISMENT FMI: Infrastructura precară împiedică România să se dezvolte economic. Anul 2014, CEL MAI POST în gestionarea companiilor de stat

Ȋn urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenţa a stagnat şi infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creştere mai puternică, se menționează în comunicatul emis de FMI în urma misiunii derulate în România, care se încheie astăzi.

Ȋn acelaşi timp, România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice – în mod special accelerarea absorbţiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice – de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor ce stat şi rezolvarea moştenirilor lăsate de criză în sectorul financiar, mai scrie în documente.

Iată principalele puncte din mesajul FMI:

– Ȋn anul 2014, PIB-ul a revenit la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat.

– Reprezentanții FMI atrag însă atenția că prognoza de creștere a PIB ar putea fi „prea pozitivă” – „Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti”.  Datorită comerţului şi legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia şi Ucraina, efectele directe generate de evoluţiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absenţa reformelor atât de necesare,continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii.

–  Creşterea potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3 procente pe termen mediu. FMI consideră că îmbunătățirea absorbției fondurilor UE ar trebui să aducă o jumătatre de punct la creșterea PIB.

– Romania a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale. Ȋn ultimii şase ani România s-a bazat în principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ţinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la aşezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă şi la întărirea rezistenţei finanţelor publice.

Se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli, atrage atenția FMI. Pentru soluţionarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiţii publice mai eficiente, determinate de o absorbţie mai mare de fonduri UE. Ȋn pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte ţări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută.

– Reformele structurale fiscale vor fi esenţiale pentru consolidarea ajustării fiscale. Ȋn mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potenţial în ciuda unor eforturi de îmbunătăţire a administrării fiscale. Continuarea reformelor în domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sănătăţii. Până când aceste reforme vor produce rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale.

–  Misiunea susţine adoptarea în continuare de paşi de relaxare în contextul unor anticipaţii inflaţioniste din ce în ce mai scăzute, al unor preţuri la petrol puternic scăzute, al unui output gap persistent negativ şi al relaxării monetare a BCE. Cursul de schimb este în prezent în concordanţă cu principiile fundamentale pe termen lung.

Problema întreprinderilor de stat

– Progresele amestecate în domeniul reformelor structurale obstrucţionează perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. Prevalenţa întreprinderilor de stat (ȊS) ineficiente în sectoarele de transporturi si energie au împiedicat prestarea unor servicii publice de calitate mai bună şi modernizarea infrastructurii. Deşi arieratele ȊS au fost substanţial reduse (cu aproximativ 11⁄2 procente dinPIB de la finele anului 2012) şi situaţia financiară a unora dintre ȊS mari s-a îmbunătăţit în ultima vreme, slăbiciunea financiară a altora continuă să reprezinte o povară pentru bugetul statului, fie în mod direct prin transferuri, fie în mod indirect, prin venituri nerealizate.

Guvernanța corprativă a suferit o înrăutățire în 2014

O mai bună guvernanţă corporativă a ȊS , concept ce încă mai trebuie să fie adoptat pe deplin şi care a suferit o înrăutăţire mai ales în anul 2014, ar îmbunătăţi performanţele ȊS şi serviciile pe care acestea le prestează publicului. Ȋmbunătăţirea eficienţei în funcţionare a multor ȊS mari va presupune restructurarea agresivă şi, în unele cazuri, lichidarea. Implicarea sectorului privat prin deţinerea de pachete minoritare sau majoritare de acţiuni constituie de asemenea un instrument util prin care se poate aduce expertiză şi finanţare ş prin care se poate spori şi transparenţa.

– Dereglementarea pieţei gazelor şi electricităţii pentru consumatorii industriali reprezintă o realizare majoră. Aceasta ar trebui urmată de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici, asigurând în acelaşi timp sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.

– Creșterea locurilor de muncă ar trebui să se facă punând accentul pe  tineri, pe cei cu calificare slabă şi pe femei, categorii în rândul cărora participarea pe piaţa formală a muncii este mult sub nivelul mediei UE.

– Împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor dar procesul de reparare a bilanţurilor băncilor nu este încă finalizat. Reîntinerirea intermedierii financiare continuă să rămână o provocare. Procesul de deleveraging din partea băncilor străine (scăderea investiţiilor) a încetinit dar conjugat cu alţi factori pe parte de ofertă a ţinut pe loc relansarea creşterii creditului.

Înainte de adoptarea legii falimentului personal, trebuie realizată o analiză de impact

– România se găseşte în procesul de modernizarea a regimului insolvenţei dar încă nu există toate elementele care să asigure eficacitatea acestuia. Noua Lege a Insolvenţei Companiilor încă mai trebuie testată. Ȋnainte de adoptarea unei nou Legi a Insolvenţei Persoanelor Fizice trebuie realizată o analiză de impact

 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.