Joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că un atac chimic rusesc în Ucraina „ar schimba enorm natura” războiului care se desfășoară acolo și ar putea afecta, de asemenea, țările aliate vecine, fără să dorească să discute dacă acest lucru ar motiva o reacție de apărare a Alianței Nord-Alantice.
„Nu am de gând să speculez dincolo de faptul că NATO este întotdeauna gata să apere, să protejeze și să reacționeze la orice tip de atac împotriva unei țări aliate”, a declarat Jens Stoltenberg reporterilor la sosirea la summit-ul extraordinar al liderilor NATO pentru a aborda criza din Ucraina.
Șeful NATO avertizează că un atac chimic ar avea consecințe grave
„Nu am de gând să speculez dincolo de a spune următoarele: orice utilizare a armelor chimice ar schimba considerabil natura conflictului, ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional și ar avea consecințe pe scară largă și grave”, a completat secretarul general al alianței Nord-Atlantice, relatează Rador.
Politicianul norvegian a adăugat că „gravitatea utilizării armelor chimice este, desigur, și mai evidentă, știind că există riscul de contaminare atunci când aceste substanțe chimice se răspândesc în zone mai mari și chiar ajung pe teritoriul NATO”.
La acest summit, aliații speră să discute despre mai mult sprijin pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de echipamente de protecție împotriva posibilelor amenințări chimice, biologice sau chiar nucleare.
Alianța este îngrijorată de posibilitatea utilizării armelor chimice sau biologice în Ucraina, după ceea ce consideră a fi „afirmații false” ale Moscovei, potrivit cărora Kievul producea arme chimice, care ar putea fi o modalitate de a crea „un pretext” pentru ca Rusia să folosească acest gen de armament.
Noi batalioane de luptă în Europa de Est
În plus, ca parte a răspunsului lor imediat la invadarea Ucrainei de către Rusia, liderii NATO plănuiesc să dea undă verde trimiterii a patru noi batalioane multinaționale, care urmează să fie amplasate în Ungaria, România, Slovacia și Bulgaria pentru a se alătura celor deja trimise din 2017 în Polonia şi în ţările baltice.
Pe termen lung, Alianța se pregătește, de asemenea, să își revizuiască capacitățile de descurajare și apărare. Jens Stoltenberg a mai dat asigurări că „este necesar să facem mai mult și că, prin urmare, este necesar să investim mai mult”.
Întrebat despre sănătatea mintală a președintelui rus Vladimir Putin, Jens Stoltenberg a răspuns că acesta a făcut „o mare greșeală, declanșând un război împotriva unei națiuni independente și suverane”.
„A subestimat puterea populației ucrainene, curajul populației ucrainene și al forțelor armate și, prin urmare, se confruntă cu mult mai multă rezistență decât se aștepta”, a spus el.
Poziția Chinei față de războiul declanșat de Rusia
În ciuda sprijinului pe care aliații NATO îl oferă Ucrainei, secretarul general a reiterat că organizația transatlantică nu va trimite trupe sau avioane în fosta republică sovietică pentru că are „responsabilitatea” ca acest conflict „să nu escaladeze dincolo de Ucraina”.
„Aceasta ar provoca și mai multă suferință, moarte și distrugere”, a subliniat el, detaliând că impunerea zonei de excludere a zborului deasupra Ucrainei pe care o cere Kievul ar însemna „atacarea masivă a sistemelor rusești de apărare aeriană în Rusia, Belarus și Ucraina și, de asemenea, Alianţa ar fi pregătită să doboare avioane rusești”.
Cu privire la China, un aliat al Rusiei care menține o poziție ambiguă în ceea ce privește războiul, Jens Stoltenberg a îndemnat Beijingul „să se alăture restului lumii pentru a condamna în mod clar invazia rusă a Ucrainei și a nu oferi sprijin politic și, desigur, niciun fel de sprijin material pentru invazia rusă a Ucrainei”.
Mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general trebuia să se încheie în luna septembrie, dar războiul din Ucraina a stârnit dezbateri dacă acesta ar putea rămâne în acest post mai mult timp. Politicianul a declarat, joi, că va lăsa decizia extinderii mandatului său în mâinile celor treizeci de aliați.