Parlamentarii au adoptat legea care permite verificarea averilor demnitarilor fără de care România risca activarea clauzei de salvgardare.
Senatul a votat ieri, cu o puternică mobilizare, Legile pentru reforma justiţiei. În ultima zi de lucru dinaintea minivacanţei parlamentare prilejuită de Summitul NATO, senatorii au adoptat Legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Codul de Procedură Penală şi Legea pentru facilitarea accesului în magistratură. Cele trei acte normative au fost solicitate de Comisia Europeană, în ultimul raport de ţară de la începutul anului, şi în funcţie de adoptarea lor depindea activarea unei eventuale clauze de salvgardare pe justiţie. Legea ANI, 79 de voturi „pentru“, 4 „împotrivă“ Adoptarea Legii ANI s-a făcut în forma solicitată de guvern. Ea prevede că inspectorii de integritate pot cere în instanţă confiscarea şi a averilor „nejustificate“ ale demnitarilor, nu doar a celor „ilicite“, permisă de Codul Penal. Prevederea a fost puternic atacată de mai mulţi senatori, în frunte cu Gyorgy Frunda (UDMR). El a susţinut că introducerea în lege a termenului de „nejustificat“ este neconstituţională şi încalcă prevederile Convenţiei Drepturilor Omului. „Dacă X va fi supus unei astfel de verificări şi va ajunge la instanţa de judecată, primul lucru, şi v-o spun ca avocat, va cere suspendarea cauzei şi trimiterea articolului respectiv la Curtea Constituţională. Curtea nu va putea face altceva decât să spună că articolul respectiv este neconstituţional“, a susţinut Frunda.
Legea ANI a fost votată cu 79 de voturi „pentru“ şi 4 „împotrivă“, după ce ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a insistat în plenul Senatului asupra condiţionărilor impuse de Comisia Europeană în ceea ce priveşte reforma justiţiei. Predoiu: ANI poate intra în funcţiune După vot, Predoiu a anunţat că nu mai există niciun impediment pentru ca ANI să fie pusă în funcţiune. Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi Codul de Procedură Penală (CPP) şi ordonanţa care facilitează accesul în magistratură, pentru a compensa lipsa acută de cadre. CPP a fost rediscutat în urma solicitării preşedintelui Traian Băsescu, care a refuzat promulgarea sa.
După ce presa şi reprezentanţii societăţii civile au atacat prevederile îndoielnice ale Codului de Procedură Penală, senatorii din Comisia juridică au revizuit, pentru a treia oară, prevederile actului normativ, căzând de acord cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei. CONCURS Vicepreşedintele ANI va prelua şefia instituţiei Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat ieri că actualul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a fost singurul candidat selectat pentru postul de preşedinte al instituţiei. „Acum două zile a avut loc un concurs pentru selectarea preşedintelui ANI. Avem şi un preşedinte al ANI, se pare. (…) Este vorba despre actualul vicepreşedinte. Mai există însă un termen privind eventualele contestaţii“, a explicat Predoiu. Alexandru Macovei, vicepreşedintele ANI, este singurul candidat la funcţia de preşedinte care a trecut de proba scrisă a examenului pentru acest post, urmând ca - în cazul în care trece de interviu - cea de-a doua secţiune a concursului - să devină şeful instituţiei. Concret, Macovei a fost declarat admis după ce a obţinut 81,58 de puncte la prima probă a testului scris, 80,25 - la a doua, şi 85,58 - la a treia. Contestaţiile au putut fi depuse până ieri, iar candidaţii declaraţi admişi după analizarea acestora vor putea susţine interviul pe 27 martie, la sediul ANI.
Recomandările noastre
