Aventurierul Frontenac duce la faliment comerțul cu blănuri și castorul american în pragul dispariției

Aventurierul Frontenac duce la faliment comerțul cu blănuri și castorul american în pragul dispariției

Fost soldat francez și curtezan de primă mână, Frontenac s-a prins repede de excepționalele profituri ce puteau fi obținute din comerțul cu blănuri, astfel că a înființat un punct comercial pe lacul Ontario, numit Fort Frontenac.

Louis de Buade, Conte de Frontenac și de Palluau, fusese trimis de Ludovic al XIV-lea în Noua Franță și numit guvernator la 1672.

Noul guvernator și acoliții săi căutau permanent căi, mai mult sau mai puțin legale, de a dezvolta comerțul cu blănuri în Vest. Drept care a intrat în conflict cu negustorii de blănuri din Montreal, precum și cu indienii. Frontenac a devenit nepopular și din cauza certurilor cu clerul și oficialii locali.

Confederația Irocheză

Însă mai periculoasă era reînvierea spiritului războinic al Confederației Irocheze, o puternică ligă alcătuită din cinci triburi indiene.

El a încercat să le facă pe plac indienilor, însă gestul său a fost perceput ca semn de slăbiciune. În paralel, englezii au înființat puncte comerciale în Golful James, subminînd monopolul franco-canadian asupra comerțului cu blănuri.

Frontenac a răspuns ambelor amenințări prin pasivitate, așa că Ludovic al XIV-lea l-a rechemat în 1682.

După ce Anglia a declarat război Franței în mai 1689, Frontenac s-a întors în Noua Franță în fruntea unei expediții care avea ca obiectiv cucerirea New York-ului și a preluat din nou postul de guvernator.

Vremea grea i-a întârziat planurile, lovitura decisivă dându-i-o irochezii care au atacat Quebec-ul provocându-i mari pierderi. Așa că a renunțat să atace New York-ul și a trecut în defensivă.

La petite guerre

A trecut la ceea ce el anumit la petite guerre – expresia de la care derivă războiul de gherilă. Politica lui a devenit una de terorizare sistematică a locuitorilor și soldaților adverși prin raiduri energice de mică anvergură.

El a continuat să preseze spre vest pentru a extinde comerțul cu blănuri, ignorând ostentativ politica lui Ludovic al XIV-lea de oprire a expansiunii în scopul consolidării coloniei centrale.

Politica lui Frontenac a creat un surplus de blănuri de un milion de lire în Montreal, drept urmare comerțul canadian cu blănuri s-a prăbușit, iar castorul nord-american a ajuns în pragul dispariției.

Nevoit să-și reducă activitatea în comerțul cu blănuri, Frontenac s-a concentrat pe la petite guerre , distrugând două sate irocheze mari în 1696. Devenind tot mai despotic, Ludovic al XIV-lea s-a hotărât să-l recheme, dar nu a mai apucat, Frontenac murind pe 28 noiembrie 1698.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric