Aproape toate schimbările din proiectul propus de președintele UDMR, Kelemen Hunor, sunt strâns legate de etnie și nu fac referire la competențele celor vizați. Dincolo de acest aspect, proiectul impune două mari schimbări: o structură administrativă care să le dubleze pe cele existente și controlul total asupra resurselor naturale din cele trei județe vizate.

„Organele” regiunii: președinte, parlament și guvern regional

Dacă ar fi aprobat proiectul prezentat de Hunor, peste armata de funcționari existentă acum în Harghita, Covasna și Mureș ar mai apărea două structuri suplimentare: consiliul regional și executivul regional. Consiliul este un fel de parlament regional, cu 77 de aleși care vor avea nevoie de un număr necunoscut de funcționari, specialiști și alte tipuri de personal auxiliar. La aceste cheltuieli se adaugă cele cu sedii și funcționarea acestora. „Legile” adoptate de „parlamentul regional” vor fi apoi aplicate de „Guvernul Ținutului Secuiesc”, executivul regional. O altă prevedere de tip medieval, care intră în contrast flagrant cu principiul transparenței deciziilor publice este la capitolul referitor la alegerea șefilor „guvernului regional”: „Președintele și vicepreședinții sunt aleși de consiliul regional cu un scrutin secret și majoritate absolută”. Compunerea „guvernului” regional nu este stabilită după competențele ”miniștrilor”, ci pe criterii etnice: ”…trebuie să fie conformă cu proporția comunităților regionale reprezentate în consiliul regional”. O altă prevedere, de la Articolul 78, încalcă principiul competenței și reglementează cariera funcționarului public din Ținutul Secuiesc: „În județele Ținutului Secuiesc se instituie funcții civile pentru cariera funcționarului public (…) posturile sunt rezervate cetățenilor aparținători fiecărei comunități naționale”.

Controlul resurselor naturale

Proiectul conține dispoziții care pun resursele naturale sub controlul total al administrației construite pe criterii etnice. În plus, autorii lui consideră normal ca toate firmele private care derulează vreo activitate în zonă să fie obligate să înființeze acolo un „punct de lucru ca centru de profit”.