Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, la începutul săptămânii, că judecătorii români nu pot fi sancționați disciplinar dacă nu respectă deciziile CCR și cele de îndrumare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fostul președinte al Curții Constituționale a României, judecătorul Augustin Zegrean, a criticat decizia Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene, în materie de aplicare a termenelor de prescripție.

Zegrean a comentat că judecătorii români sunt eliberați să mai respecte Legea de organizare și funcționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Constituția României, care prevede că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, adică trebuie respectate de toate instanțele de judecată din România.

”Este inadmisibil ca CJUE să spună judecătorilor din România nu respectaţi deciziile Înaltei Curţi, câtă vreme legea îi obligă legea să le respecte”, a declarat Angustin Zegrean.

O decizie contestabilă

Fostul președinte al Curții Constituționale a României a mai spus că nu înțelege de ce CJUE a emis o astfel de decizie, în contradicție clară cu punctul de vedere al procurorului general al acestei instanțe care a pus concluzii de respingere.

Ba mai mult, Constituția României stabilește că dreptul intern primează în fața celui european, atunci când normele sunt mai favorabile părților.

”Şi acum vine Curtea Internaţională de Justiţiei şi spune că nu mai trebuie. Magistratul să aplice Consttuţia României, pentru că se aplică cu precădere Constituţia. România respectă tratatele la care face parte, noi facem parte din tratatul UE dar mai spune Constituţia că dacă prevederea din Tratat este mai favorabilă în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale, se aplică legislaţia internă. CJUE a dat o decize, nu ştiu de ce a făcut-o”, a arătat Augustin Zegrean.

Nu procurorul stabilește prescripția, ci legea

Augustin Zegrean a mai criticat și modul în care, în România, un dosar este soluționat într-un termen foarte lung de timp.

În dreptul penal românesc, un procuror poate oricând să întrerupă cursul prescripției printr-un act procedural, ceea ce nu este normal și legal.

”De aceea avem dosare de 20 de ani nesoluţionate şi dosarul Revoluţiei este nesoluţionat după 33 de ani, pentru că procurorul stabileşte termenul de prescripţie, nu legea, din păcate. Este o prescripţie specială, peste care nu poate trece nici procurorul, dacă s-a trecut o dată şi jumătate din pedeapsa primită de lege, atunci se prescrie, nu mai poate să facă alte prelungiri. Asta a vrut CCR să sancţioneze, să nu se mai întâmple aşa ceva”, a explicat Zegrean.

Fostul judecător alCCR a menţionat că prin decizia sa, Curtea de Justiţie a UE ”contrazice decizia CCR, din moment ce spune să nu se aplice deciziile CCR şi decizia Curţii Supreme de Justiţie, care a dat o decizie în 2022, prin care a spus că instanţele sunt obligate să ţină seamă de deciziile CCR”.