Recentul caz de la Bacău, unde două persoane au fost arestate pentru că au vrut să îşi vândă copii pentru organe, readuce în dicuţie o mare problemă a României, ţară sursă de organe pentru multe state ale lumii.

Părinţii copiilor urmau să primească 12.000 de euro după ce şi-au dat acordul, în faţa notarului, pentru prelevarea unui rinichi de la fiecare micuţ. Mai mult, unul dintre părinţi s-a arătat dispus să-şi vândă fetiţa pe motiv că „nu îi este de folos, fiind bolnavă”.

Totul a fost însă doar un eveniment provocat de Antena 1, care au vrut să verifice dacă părinţii vor merge până la vânzarea copiilor. În prealabil, banii oferiţi au fost inscripţionaţi cu "mită".

Cum a apărut piaţa organelor

Cum spuneam, este doar unul dintre numeroasele cazuri care au şocat România. Merită amintit că donarea de organe este permisă, dar nu şi vânzarea lor. Vânzarea sau cumpărarea de organe sunt considerate infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea de până la şapte ani. Mai jos vom afla unde ajung multe dintre aceste organe.

Începem cu România, care, în ultimii cinci ani, a cunoscut o dezvoltare a tehnicilor de transplant. Vestea bună este dublată însă de una rea. Cei bolnavi simţeau că au o mare şansă să se vindece, dar trebuia găsit un donator. Şi aşa a luat fiinţă piaţa internă a organelor. În scurt timp, preţul unui rinichi, ficat sau testicol a trecut lejer de pragul a 10.000 de euro.

Anunţurile curg pe internet

În 2007, un medic turc care cumpăra organe de la românii săraci a fost arestat la Istanbul. Doctorul cumpăra, foarte ieftin, organe din România, Bulgaria, Republica Moldova, Belarus şi Rusia şi le vindea unor pacienţi israelieni, francezi sau britanici. Aceştia din urmă erau operaţi în spitale private din Turcia. Medicul a fost prins abia acum doi ani, deşi autorităţile române îl reclamaseră încă din 1998.

Şi numărul românii care hotărau să încalce legea şi să renunţe la sănătate s-a mărit brusc. În prezent, anunţurile de genul celor prezentate mai jos, luate de pe două site-uri de anunţuri din România, curg aproape zilnic.

România - principal furnizor

Consiliul Europei a identificat problema şi a pus degetul pe rană chiar în 2003, când anunţa că unii români îşi vând un rinichi chiar şi pentru 2.200 de euro. Presa internaţională relata pe larg concluziile CE şi se întreba cum acest fenomen nu poate fi stopat de autorităţi.

În 2007, o publicaţie britanică anunţa că România este unul dintre cei mai mari furnizori pe piaţa traficului de organe, alături de Republica Moldova, China, India, Egipt, Pakistan şi Filipine.

Soluţia - pacienţii în moarte cerebrală

Una dintre soluţiile gândite de medicii români pentru combaterea acestui trafic este introducerea aşa-numitului "acord prezumat de donare". Acesta ar presupune ca organele unui pacient aflat în moarte cerebrală să fie donate, dacă aceasta nu şi-a exprimat în timpul vieţii dezacordul pentru acest lucru. În prezent, decizia revine familiei pacientului.