Peste 50 de Ciobănești Românești Carpatin și Mioritic au fost admirați, sâmbătă, în cadrul unui eveniment chinologic, la Timișoara, iar verdictul specialiștilor Federației Internaționale Canine (FIC) a fost că ambele rase întrunesc toate condițiile pentru omologarea internațională definitivă.  Aceasta se va întâmpla în luna iunie, la Milano, cu ocazia Adunării Generale a FIC.

Câini de talie mare, unul lățăos, altul cu păr scurt, grei de aproape 60 de kilograme dar fără a fi pretențioși la mâncare, Ciobăneștii Românești sunt cei mai buni câini de pază. Dacă sunt cu stăpânul alături devin blânzi și chiar jucăuși. Nu la fel se comportă când sunt în ipostaza de a păzi proprietatea stăpânului, în lipsa lui. ”Nu poate intra nimeni la mine în curte, dacă nu sunt acolo. Niciun răufăcător nu are nicio șansă”, spune Ionuț Ungheanu, stăpânul lui Elan, un Ciobănesc Românesc Mioritic de un an și două luni, apreciat la evenimentul de la Timișoara drept ”cel mai frumos mascul” din rasa sa. Alt crescător,  Constantin Barbu, spune că omologarea acestei rase ”e unul din puținele lucruri bune care se întâmplă în ultimii ani în România”.

”Este un câine inteligent, voios, activ și independent. Este curajos, mândru, echilibrat, calm, cu un instinct de pază foarte bine dezvoltat. Este prietenos și devotat stăpânului și familiei, dar neîncrezător cu strainiii. Dovedește un curaj deosebit cu eventualii prădători (lupi, urși, rași). Lătra foarte puternic apropierea de teritoriul lui a oricăror animale sau necunoscuți. Lătratul sau are o tonalitate joasă și se aude pe distante mari”, se arată în descrierea speciei.

”A selecta un animal de rasă e un act de cultură”

Petru Muntean, președintele Comisiei de Omologare a Raselor Naționale, este de părere că cele două rase fac parte din patrimoniul cultural și natural al României. ”A selecta un animal de rasă este în primul rând un act de cultură. Suntem mândri că ne-am asumat readucerea în patrimoniul românesc  a acestor rase”, a declarat Petru Muntean.

Ciobăneștii Românești au fost alături de români din cele mai vechi timpuri. ”Cercetările arheologice realizate pe teritoriul nostru arată că, din cele mai vechi timpuri, oamenii prețuiau câinele. S-au găsit în diferite necropole oameni îngropați alături de câinii lor, iar cercetând scheletele acestora s-a stabilit că erau foarte apropiate ca structură de Ciobăneștii Românești din zilele noastre”, mai spune specialistul.

Rasele Ciobănesc Românesc Mioritic, respectiv Carpatin aduc în prim plan câini talie mare, puternici, robuști, solizi, bine făcuți, impozanți. Au corpul masiv și viguros, fără însă să fie câini greoi.

În România există la ora actuală aproximativ câte 3.000 de exemplare cu pedigree din fiecare rasă de Ciobănesc Românesc Carpatin, respectiv Ciobănesc Românesc Mioritic. Acestea  vor deveni în luna iunie, oficial, primele două rase de animale domenestice românești recunoscute inyernațional.  O atreia rasă de câine, Ciobănescul Românesc de Bucovina are șansă să fie omologat și recunoscut definitiv în 2020, după care specialiștii se vor focusa pe omologarea celei de-a patra rase, Ciobănescul Românesc Corb, cu blana de culoare neagră. Odată recunoscute internațional rasele, câinii pot accesa premii de aptitudini și frumusețe CACIB, și pot deveni chiar și campioni internaționali.

Istorie

Literatura de specialitate arată cum crescătorii români au înţeles încă din perioada interbelică necesitatea omologării acelor câini ciobăneşti autohtoni, care reprezentau o rasă în forma sa primară, dar reprezentativă pentru întreg teritoriul românesc.

Societatea pentru îmbunătăţirea rasei canine din România şi Asociaţia proprietarilor de câini de rasă din România aveau înscris în statutul lor, printre altele, şi ”asigurarea bunei selecţiuni a câinelui românesc național”.

Mai mult decât atât, Institutul Naţional Zootehnic şi-a înscris în programul său, începând cu anul 1931, ”crearea câinelui nostru ciobănesc national”, cu alte cuvinte și-a propus depistarea şi eventual stabilirea tipului celui mai reprezentativ al câinelui românesc ciobănesc. Specialiștii au studiat câțiva ani problema și au concluzionat că cel mai reprezentativ tip de câine ciobănesc românesc este derivat din ramura de câini preistorici ”Canis matris optime”.

Preocuparea pentru promovarea rasei autohtone canine a scăzut în timpul comunismului, însă după Revoluție demersurile au fost reluate.