În România, fermele mici acoperă cel puțin 30% din consumul național de hrană

Micii agricultori sunt o sursă de hrană de neînlocuit. Fără ei, lumea s-ar confrunta rapid cu o reducere masivă de hrană. În România, fermele mici, cu dimensiuni între unul şi 10 hectare, acoperă cel puţin 30% din consumul naţional de hrană, se arată în raportul „Succesiunea fermelor în România”, realizat de Asociaţia Eco Ruralis.

Ponderea totală este însă mai mare, deoarece mulţi ţărani în România sunt agricultori de subzistenţă care nu îşi vând produsele. În plus, în 2010, 7,1 de milioane de persoane erau angajate în agricultură, un procent incredibil de 73% din populația activă.

Dacă fermele ţăranilor ar dispărea, locurile de muncă pe care ei le furnizează ar dispărea şi ele. Aceasta ar pune o presiune mare asupra guvernului să asigure beneficii, pensii şi ajutor pentru şomeri şi familiile lor. Din păcate, numărul fermelor este deja în scădere. Cauzele sunt multiple.

Ce distruge agricultura tradițională

1. Una dintre cele mai importante probleme semnalate de micii agricultori este lipsa accesului la piața de desfacere. „Guvernul nu se implică în a crea mecanisme de piaţă bune pentru ţărani. Recunoaştem că ţaranii nu cooperează, dar nici nu ne simţim acasă la noi când vorbim despre desfacerea produselor, ci ne simţim inundaţi de produse de origine străină”, ne-a declarat Attila Szocs, reprezentant al asociaţiei Eco Ruralis. Potrivit acestuia, marile lanțuri de magazine domină sistemul alimentar, alături de marii procesatori. „Statul trebuie să se implice mai mult pentru reînvierea pieţelor locale, chiar volante, care se distrug, iar în locul lor vin marii retaileri, inclusiv la sate”, a mai spus reprezentantul Eco Ruralis.

2. De asem e n ea , o altă problemă este legată de fenomenul de acaparare a terenurilor. Acesta are printre efecte scumpirea pământului, astfel încât tinerii nu îşi mai pot permite să investească în dezvoltarea unei ferme.

3. Alţi ţărani invocă lipsa accesului la semințe tradiționale, necertificate de autorităţi, în favoarea soiurilor hybrid. „Cele trei piloane mari pe care se bazează conceptul larg de suveranitate alimentară acestea sunt: pământ, semințe, piață”, conchide Attila Szocs.

99% din fermele locale sunt afaceri de familie

În România, fermele de familie reprezintă 99% din totalul fermelor. Acestea dețin 53% din pământul agricol și au: 99% din oile din țară; 99% din capre; 99% din albine; 90% din vite; 70% din porci și 61% din păsările de curte. „Țăranii și agricultorii mici sunt inima României. Un mare procent de hrană consumată este produsă de către țărani sau pe loturi mici de teren. Ei ar trebui tratați ca investitori locali și naționali, ceea ce de fapt și sunt: investind în pământ, producând hrană, menținând suveranitatea alimentară, investind timpul lor și comunitățile lor”, se menționează în studiul citat. În Uniunea Europeană, „fermele familiale sunt principalii angajatori în agricultură”.