Un articol surprinzător cu titlul „Noua geostrategie a Turciei de la Tripoli la Doha: Apărând o regiune” a stârnit interesul presei internaționale. Este noua strategie a lui Erdogan.

Un articol exploziv cu titlul „Noua geostrategie a Turciei de la Tripoli la Doha: Apărând o regiune” este găzduit de pagina de internet a agenţiei de ştiri Anadolu, la câteva ore după publicarea de către Ministerul turc de Externe a unor hărţi cu revendicările Ankarei în estul Mediteranei, scrie cotidianul grecesc Kathimerini, citat de Rador.

În articolul respectiv, se vorbeşte, printre altele, despre acordul cu Libia cu privire la delimitarea zonelor maritime din estul Mediteranei, despre zborul dronei turceşti în Ciprul de Nord şi despre „dominaţia peste trei continente”.

Autorul articolului începe cu o referire la recentele „succese” ale Turciei, cum ar fi operaţiunile Ramura de Măslin şi Izvorul Păcii, precizând că Ankara astăzi „continuă să răspundă eforturilor de izolare a ei în Mediterana şi Orientul Mijlociu”. Sunt invocate chiar vorbele lui Atatürk „nu există o linie de apărare, ci o întreagă regiune care trebuie protejată” şi, în continuare, susţine că Turcia trebuie să-şi extindă „linia geopolitică de apărare a sa într-o regiune mai mare”.

Această regiune «este formată de un capăt al „scutului mediteranean”» care, conform autorului articolului acoperă «vestul şi sudul Cretei». 

Referindu-se la acordul cu Libia, articolul subliniază că „din ziua în care va intra în vigoare Acordul dintre Turcia şi Libia, va exista o bază legală pentru instalarea unor forţe armate turceşti în triunghiul Al Khoms, Zliten, Misrata, urmând ca forţele terestre şi marina Turciei să consolideze capacităţile militare ale Guvernului Naţional al Libiei în faţa forţelor generalului Haftar care sunt susţinute de Emiratele Arabe, de Egipt, Franţa şi Rusia”.

„Puterea care domină Mediterana domină pe trei continente”

 După ce prezintă un grafic temporal al strategiei urmate de Imperiul Otoman în Mediterana, articolul conchide că: „Învăţând lecţiile din greşelile comise în urmă cu 100 de ani, Turcia construieşte astăzi o linie puternică de apărare de la Mediterana la Oceanul Indian şi din Libia până în Somalia, trimiţând UAV-uri şi drone înarmate, precum şi nave de război, pe care industria de apărare turcească are deja capacitatea de a le construi. În această concepţie, în care Turcia este ghidată de motto-ul „nu există o linie de apărare, ci o întreagă regiune care trebuie protejată”, „regiune înseamnă toate mările lumii”.

Referindu-se la noile drone ale Turciei, articolul precizează că au fost finanţate şi construite exclusiv de către Ankara şi că drona Turciei a preocupat intens opinia publică internaţională când la data de 16 decembrie a aterizat în Ciprul de Nord. Ba chiar se precizează că acest zbor nu a fost efectuat doar cu scopul protejării navelor turceşti care sunt implicate în activităţile de foraj din estul Mediteranei, ci şi ca răspuns la cele trei avioane greceşti F-16 care au decolat din Creta şi au încălcat spaţiul aerian al Ciprului de Nord la data de 17 octombrie. 

În zilele în care UAV-ul şi-a efectuat zborul „Grecia a continuat provocările în estul Mediteranei, participând cu F-16 la exerciţiul „Săgeata de Oţel” organizat de administraţia greco-cipriotă (administraţia greco-cipriotă este denumirea pe care Turcia o foloseşte pentru Republica Cipru n.trad.)”, se mai scrie în articol. Turcia, după cum observă agenţia Anadolu, a răspuns acestor acţiuni prin zborul efectuat de UAV care „s-a dovedit suficient de puternic încât să-i îngrijoreze pe greci”.

„Refuzând să înveţe lecţii din istoria recentă şi bazându-se pe susţinerea retorică a SUA, Franţei şi Greciei, administraţia greco-cipriotă pune paie pe focul instabilităţii – un foc care se poate extinde în toată Mediterana – din cauza ambiţiilor ei care depăşesc posibilităţile ei militare şi, mai ales, economice”, mai comentează articolul publicat de agenţia Anadolu.