Aronia, antioxidantul folosit de cosmonauţii ruşi, acum şi în România

Aronia, antioxidantul folosit de cosmonauţii ruşi, acum şi în România

SĂNĂTATE. Arbustul de aronia, ale cărui fructe conţin de 15 ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele, poate fi acum comandat şi în România

De luna aceasta puteţi comanda arbustul de aronia – care face parte din familia măceşului – ale cărui fructe sunt bogate în antioxidanţi, având de 15 ori mai mulţi decât afinele, şi din România. Irina Dăescu, proprietara unui magazin on-line de produse naturiste şi bio a decis să importe această plantă, care este de două feluri, cu fructe de culoare violet-negru (scoruş negru) sau roşii, după ce a descoperit că se găseşte greu în România. „Am căutat în România şi am găsit aronia melanocarpa (scoruşul negru) doar la două pepiniere, dar nu au ştiut să îmi spună ce varietate este”, explică aceasta. Astfel, ea s-a decis să aducă soiul Nero,  un soi pentru fructe, ce poate fi plantat în grădină şi creşte până la cel mult 60 de centimetri. Un astfel de arbust poate fi comandat, începând din martie,  de pe site-ul amorebio.ro şi costă 20 de lei, cu TVA inclus. Efectele benefice ale aroniei Arbustul de aronia, care a fost adus de ruşi din America în Europa, este foarte rezistent la frig, fiind cultivat chiar şi în Siberia.  Aşa au ajuns fructele foarte populare în ţări ca Germania, Polonia sau Bulgaria. Dar la faima aroniei au contribuit şi rezultatele unor cercetări ştiinţifice care au relevat efectele benefice în tratarea diabetului, a bolilor cardiovasculare şi a cancerului. De asemenea, fructele arbustului au şi efect antiviral, fiind folosite în tratarea anumitor alergii şi fiind indicate dar şi contra radiaţiilor. „De aceea sunt indicate celor care folosesc mult telefonul mobil, calculatorul, sau sunt fani TV”, arată Irina Dăescu. Mai mult, cercetările au arătat că fructele aroniei conţin de 15 ori  mai mulţi antioxidanţi decât afinele, merişorul sau rodiile. De asemenea, acestea au şi un conţinut mare de proantocianine, substanţe care se găsesc şi în seminţele de struguri şi de 10 ori mai mult acid chinic decât merişorul.  În plus, conţinutul în vitamina P al fructului de aronie este mai ridicat decât în orice alt fruct, vitamina P având rolul de fixarea  vitaminei C în organism. De aceea, fructele au fost introduse în dieta cosmonauţilor ruşi încă din 1959. Mai mult, un studiu realizat de Societatea Americană pentru Nutriţie şi ale cărui rezultate au fost prezentate în timpul Salonului de biologie experimentală din California, în 2010, a arătat că extrasul din aronia este un antioxidant puternic care ajută la reglarea greutăţii şi a nivelului glicemiei din sânge, mai spune proprietara magazinului on-line care comercializează arbustul. Sucul de aronia, înainte de masă Arbustul face fructe o dată pe an, iar acestea se coc în luna august. Un arbust matur poate produce între 10 şi 17 kilograme de fructe pe tufă. Acestea au gust amar şi astringent. „Cel mai simplu şi eficient de consumat este sucul de fructe. Dacă este obţinut prin presare la rece, chiar şi dacă este pasteurizat pentru o perioadă foarte scurtă, sucul de aronia păstrează din proprietăţile antioxidante şi din conţinutul de vitamine”, explică Irina Dăescu. În plus, sucul este indicat să fie consumat cu jumătate de oră înainte de masă. Astfel, sunt recomandate cantităţi de 50 de mililitri, de trei ori pe zi, timp de cel mult o lună. Dar fructele se pot folosi şi la prăjituri, aşa cum se folosesc şi alte fructe de pădure şi se pot prepara şi gemuri sau dulceţuri din ele. De asemenea, din fructe se extrage un pigment puternic care este folosit în industria alimentară.