Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se deplasează astăzi la Bruxelles să pună în vedere liderilor Uniunii Europene că trebuie să mărească tributul (răscumpărarea păcii și recunoașterea suzeranității otomane , pe vremea sultanilor) și să îndeplinească cererile imperative ale Turciei în ceea ce privește ridicarea vizelor pentru turci și uniunea vamală.
Argumentele noului sultan sunt cât se poate de puternice. E vorba, în primul rând, de zecile de mii de persoane (imigranți și refugiați) masate la frontierele Greciei, care fac tot ce le stă în putință (ajutate de trupele turcești) să forțeze frontiera. Liderii europeni știu că dacă cedează și forțează Grecia să deschidă porțile, prin breșa creată ar putea intra nu numai zecile de mii de la graniță. ci milioanele de oameni care așteaptă în Turcia primul prilej de a-și continua marșul spre Occident.
Pe de altă parte, nici varianta unei rezistențe militare la această agresiune prin intermediul imigranților nu le surâde liderilor UE. La Bruxelles, toată lumea știe că Erdogan nu va ezita să transforme criza de la granița cu Grecia într-o tragedie umanitară dacă imigranții nu sunt lăsați să treacă. Aici e, de fapt, marea problemă a șefilor de la Bruxelles, cum vor reuși să se mai împăuneze cu titlul de super-putere umanitară când împiedică zeci de oameni aflați în primejdie de moarte să găsească azil în bastionul european al drepturilor omului.
Presa turcă a dezlănțuit deja ofensiva. Trămbițașii lui Erdogan (omul care a transformat Turcia într-un regim autocrat și a aruncat mii de oameni în închisori sfidând orice lege) vociferează non-stop cu privire la încălcarea drepturilor omului de către Europa.
” Astăzi, se deschide focul împotriva refugiaților, bărcile lor sunt scufundate și oamenii sunt uciși pe granița de sud a UE, poarta de frontieră dintre Turcia și Grecia, pentru a menține confortul Europei și pentru a nu mai lua refugiați în capitale europene precum Berlin, Bruxelles, Paris, Amsterdam și Viena. Europa ignoră valorile universale. Conform articolului 14 din Declarația universală a drepturilor omului și a Convenției de la Geneva din 1951 a ONU, toată lumea are dreptul să ceară azil în alte țări dacă este victima represiunii. Cu toate acestea, din acțiunile brutale ale forțelor de securitate grecești față de refugiații sirieni este clar că politicienii europeni și factorii de decizie nu au nicio soluție umanitară, în afară de a privi cum mor oamenii”, scrie ziarul turc Daily Sabah.
Dar nu de acuzațiile lui Erdogan se teme establishmentul european, ci de prețul politic pe care îl vor avea de plătit în UE. Viktor Orban deja se felicită că a fost primul care a propus soluțiile aplicate astăzi la granițele Greciei, în Germania extrema stângă a ieșit deja în stradă să ceară deschiderea grabițelor, iar ONG-urile acuză la unison indiferența Uniunii în fața tragediei.
Acesta e riscul cel mare, întreg fundamentul ideologic pe care e ridicată Uniunea Europeană se poate prăbuși. Toate legile, toată jurisprudența Uniunii Europene au drept valoare supremă „drepturile omului”. Aplicarea acestor legi ar umple din nou Europa cu refugiați și imigranți, asigurând așa-zisei „extreme drepte” ajutorul de care are nevoie pentru a veni la putere, Refuzul de a permite intrarea valului de refugiați în Europa ar însemna, însă, abdicarea de la comandamentele sacre ale democrației liberale. Ce vor alege eurobirocrații de la Bruxelles e greu de spus. Dilema este, însă, uriașă pentru că imperialismul umanist în numele căruia Occidentul dă lecții de zeci de ani începe să-și arate reversul medaliei.