Arhipeleagul din cauza căruia al II-lea Război Mondial nu s-a încheiat nici azi

Insulele Kurile sunt un grup 56 de insule din Extremul Orient, situate între peninsula Kamceatka, parte a Rusiei și Hokkaido, teritoriu japonez

Înaintea celui de Al Doilea Război Mondial, insulele Kurile aparţineau Japoniei. În 22 noiembrie 1941, japonezii au început să asambleze, în zona insulelor Kurile, nave cu care doreau să atace Pearl Habor, din Hawai. În timpul Războiului din Pacific, japonezii au blocat  trecerea navelor sovietice prin  pasajul către strâmtoarea Sangar. Între anii 1943 şi 1945 japonezii au fortificat insulele Kurile - ţinta atacurilor americane - pentru a lega forţele japoneze de nordul îndepărtat. Zona a fost ocupată de japonezi până în august 1945. În 9 august 1945, Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei. Pe 18 august 1945, forţele sovietice au ajuns pe insula Shumshu. În 21 august 1945, au încetat focul, iar războiul dintre japonezi şi sovietici s-a sfârşit, formal.

Rușia ar vrea pacea, dar oferă prea puțin

În 1951, prin semnarea Tratatului de la San Francisco, insulele au revenit Kurile Rusiei. Totuși, Rusia, care ocupa insulele la acel moment, nu s-a numărat printre statele semnatare ale tratatului, astfel că problema teritorială nu a fost rezolvată în mod oficial. În schimb, aceasta a devenit mai complicată, prezența militară rusească pe insule, precum și resursele naturale din regiune conducând la improbabilitatea ca Rusia să accepte returnarea teritoriilor către Japonia.

Blonda lui Coldea vorbește. Marina Pandarof, despre relația cu fostul adjunct al SRI

Viața la bloc. Ce nu poți să faci fără acordul vecinilor. Scrie în lege

Pe de altă parte, în cazul Japoniei, disputa a căpătat și o latură profund sentimentală ce își are rădăcinile în religia shintō: în cadrul acesteia, cultul strămoșilor reprezintă un element cu o importanță deosebită, iar japonezilor deportați de pe insule în urma ocupației rusești le este dificil să își onoreze predecesorii în condițiile actuale. Deși Rusia a fost de acord, în 1956,  să redea Japoniei două dintrte insule, reprezentând aproximativ 7% din întregul teritoriu, statul nipon nu a acceptat nici atunci și nici în cadrul următoarelor discuții această ofertă, în 1993, 2001 sau 2006.

Un conflict ce ține de 72 de ani

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat exact acum un, în decembrie 2016, că vor fi dificil de depășit diferențele de poziții privind un tratat de pace între Rusia și Japonia. La rândul său, ministrul de externe japonez Fumio Kishida a declarat că este important să se soluționeze problema insulelor disputate și să se continue discuțiile cu Moscova. O dispută în legătură cu patru insule deținute de Rusia și revendicate de Japonia, numite Teritoriile de Nord în Japonia și Kurile de Sud în Rusia, a împiedicat cele două țări să încheie un tratat de pace după cel De-al Doilea Război Mondial, ceea ce a dus la o tensionare a relațiilor între cele două țări.

Relief, climă, faună și floră

Arhipelagul se întinde de la nord-est spre sud-vest pe o distanță de circa 1.200 de kilometric, despărțind Marea Ohotsk de Ocenaul Pacific. Insulele sunt sub jurisdicția Fedrației Ruse, încă din timpul celui de-al II-lea Război Mondial și sunt în componența regiunii Sahalin, dar Japonia susține că două dintre cele mai mari insule sudice plus insulițele Shiotan și Habomai fac parte din teritoriul său, aceasta situație fiind cunoscută ca dispute insulelor Kurile. Au o populație de 19.000 locuitori. În total, Kurilele includ 30 insule mari: Iturup, Paramusir, Kunasir, Urup ș.a. și numeroase insule mici. Suprafața totală este de 10.355,61 km2. Arhipleagul reprezintă culmile și crestele unor munți vulcanici submarini. În zonă există circa 100 de vulcani, dintre care 38 activi. Relieful este, evident, muntos, altitudinea maximă fiiind de 2.339 metri.

Clima este temperat-musonică și, datorită influenței curentului maritime Kuro-Shivo, este mai rece decât cea caracteristică latitudinii la care se află arhipelagul. Cantitatea anuală de precipitații atmosferice depășește 1000 mm în sud și măsoară în jur de 600 mm în nord. Vara ceașa este frecventă. Pe insulele nordice predomină vegetația de tundră și silvotundră, iar pe cele sudice pădurile de foiase și conifere. Fauna este alcătuită din unele animale adaptate la clima temperată rece, cum ar fi vulpea, urssul brun, lupul sau hermelina.. De asemenea, insulele stâncoase servesc ca loc de poposire a păsărilor migratoare, iar litoralul ca adăpost pentru foci sau vidre de mare.