Are România identitate gastronomică națională? Bucătăria tradițională, între AI, investiții și TikTok

Gastronomia tradițională românească, în ciuda oricăror influențe străine, este la mare căutare, atât în restaurante cât și în mediul online. Trăim într-o eră a tehnologiei, iar internetul face deja parte din viața noastră, chiar și în bucătărie. Numeroși creatori de conținut din spațiul mediatic autohton din această zonă susțin că preparatele tradiționale sunt unele dintre cele mai căutate și cerute în rândul comunităților lor. Chiar și așa, rămâne un domeniu în plină evoluție și dezvoltare, iar provocările pot apărea la orice pas.

În acest zbucium, în această viteză, oare cât de importantă mai este gastronomia românească, identitatea națională? Pentru a dezbate această temă și pentru a împărtăși cu publicul diversele idei ale oamenilor din domeniu, reprezentanții agenției de publicitate Zaga Brand au organizat sâmbătă primul masterclass despre identitatea gastronomică românească intitulat „Amintiri gustoase”, potrivit infofinanciar.ro.

Românescul nu e un trend, e tradiție

„Chiar dacă se consumă foarte mult pizza, sushi sau alte mâncăruri de genul, românul mănâncă foarte mult românește, iar asta nu acum, că ar fi vreun trend, nici vorbă. Din experiență zic că de ani buni mi se cere să postez pe canalul meu de YouTube rețete românești, mai ales în perioada sărbătorilor”, spune Geanina Staicu-Avram, bine-cunoscuta creatoare de conținut și autoare pe partea de gastronomie, Jamila. Aceasta este de părere că nu ar trebui niciodată să atribuim ideea de mâncare tradițională românească cu vreo tendință sau vreun curent. „Mâncarea noastră ne trezește amintiri și emoții întotdeauna. Vrem să mâncăm o gogoașă, de exemplu, pentru că bunica ne făcea gogoși când eram mici, cu un gust extraordinar. Și vrem să ne aducem aminte de acele momente”, mai spune Jamila.

Mâncarea ne place tuturor, iar gustările copilăriei sunt acum un mic imbold spre fericire, ne aduce aminte de momentele frumoase din viața noastră. Iar cu acest prilej, în 2023, rețetele video, pozele, poveștile despre mâncarea tradițională românească se pare că prind foarte bine. De sigur, este întotdeauna loc și de idei noi și ingenioase. În acest sens, Alina Muntele, cunoscută în mediul online pentru blocul ei culinar „Ciocolată și Vanilie” povestește cum a îmbinat două elemente la prima vedere incompatibile, dar care s-au demonstrat că fac „masă bună împreună”.

„Soțul meu este un mare fan al băuturii tradiționale românești, iar mie îmi place foarte mult să gătesc dulciuri. Așa că am avut această idee la un moment dat, să îmbin aceste două elemente, într-o zi când soțul meu nu era acasă. Am zis să-l aștept cu ceva inedit și atunci mi-a trecut prin cap să fac un tort cu țuică. Când am urcat rețeta pe blog, prin 2018, a prins foarte bine, era ceva inedit, ciudat, dar care a plăcut. Și sunt de părere că torul meu cu țuică a plăcut pentru că românii sunt fani românește. Țuica este cave tradițional. Știm cu toții că în toate zonele țării se prepară o astfel de tărie, fie că e țuică, pălincă, horincă și așa mai departe”, spune Alina Muntele.

Ce este identitatea gastronomică națională?

Se pune astfel problema unei identități naționale din punct de vedere gastronomic, pe diverse problematici. Este foarte cunoscută dezbaterea dacă sarmaua este sau nu românească, dacă mămăliga aparține sau nu acestui neam. Punem sau nu condimente asiatice în ardeiul umplut? În astfel de discuții, mai ales în era actuală, ar exista foarte multe nuanțe fine și detalii de luat în calcul. „Până la urmă, ce este identitatea gastronomică? Cum o definim?”, se întreabă Adriana Sohodoleanu, antropolog culinar și doctor în Sociologia practicilor alimentare.

„În viața de zi cu zi, noi știm cine suntem. Știm ce mâncăm, știm că suntem români și că românii obișnuiesc să mănânce asta și asta. Problema este că noi încercăm acum să găsim niște origini, să ne lăudăm și noi cu ceva, cu o identitate culturală. Ceea ce este complet greșit. O țară nu are doar o identitate culturală, ci mai multe. Suntem în 2023, s-ai întâmplat extrem de multe lucruri în istorie. Dacă stăm să o luăm așa, mămăliga nu e a noastră, căci porumbul a fost adus de Columb din America, dar mămăliga face parte din istoria noastră, face parte din România.

Iar în asemenea situații se află foarte multe țări. Italia, de exemplu. Pastele nu s-au inventat la Roma, ci uneva prin Orientul Mijlociu. Dar chiar și așa, când spui Italia spui și paste, face parte din cultura și tradiția acestei țări”, susține Adriana Soholoteanu.

Când bucătăria se îmbină cu tehnologia

Se vorbește în prezent tot mai mult despre ceea ce înseamnă inteligență artificială și ceea ce ar putea aceasta să facă. A intrat deja în foarte multe domenii, însă bucătăria cum stă la acest capitol? „Am cerut, de curiozitate, unui dispozitiv cu inteligență artificială să-mi creeze o poză cu o ciorbă, fundal gri în spate și un element romantic. Asta să văd cât de realistic este, dacă poate bate un aparat foto și o întreagă echipă ce lucrează pentru o campanie de produs, de exemplu. Am fost uimit de ceea ce am primit din partea inteligenței artificiale. Și acum mă întreb oare ce ne mai așteaptă, cât de mult va avansa această treabă. Un brand acum poate nu va mai apela la un fotograf să-i fotografieze produsele. Costă, necesită timp.. Așa, se plătește o dată AI-ul acesta și gata”, spune Ciprian Muntele, food blogger.

Dan Arvinte, fotograf de la Stylephography, specializat în domeniul gastronomic se declară sceptic în ceea ce privește acest avans despre care se vorbește privind Inteligența Artificială. „AI-ul nu va putea niciodată să exprime, să vină cu emoții, să surprindă pasiunea și frumosul. Niciodată. Iar brandurile de pe piață vor vrea întotdeauna să se diferențieze, să vină cu ceva unicat. Iar dacă toți vor apela la această tehnologie, toți vor avea aceleași campanii, aceleași fotografii, aceleași reclame și așa mai departe”.

Arvinte spune că publicul va sesiza rapid asemănările dacă inteligența artificială va invada acest domeniu de activitate și va avea ceva de spus în acest sens, se va îndrepta către cei care le exprimă ceva, sunt inediți. „Noi, oamenii care ne ocupăm de treaba asta, avem aparaturi diferite în care investim o grămadă de bani, avem idei diferite, edităm într-un mod propriu, iar asta se vede, fiecare are tușa lui personală”. Asta în ceea ce privește fotografia, campaniile și publicitatea. Însă cum rămâne cu gătitul propriu-zis?

„Eram acum câțiva ani la o conferință și un domn se chinuia să mă convingă că gătitul acasă  va fi de domeniul trecutului, că toată lumea va comanda sau va merge la restaurant. La scurt timp, a venit pandemia peste noi. Drept dovadă, nu toate aceste progrese ale societății sunt plauzibile, căci se pot spulbera rapid, depinde de context. Tocmai de aceea, inteligența artificială nu va intra în bucătărie niciodată. Este vorba de gust, de implicarea pe are o ai atunci când faci un preparat, ceea ce un robot nu o va face niciodată, nu e capabil. Sunt de acord cu tehnologia în ceea ce reprezintă gătitul, de acord. Și eu am băgat foarte mulți bani în aparatură, în unelte, în cuptoare și așa mai departe, însă doar la acest nivel”, a adăugat Jamila.

Amintiri gustoase

Cei de la Zaga Brand au organizat un eveniment amplu, un masterclass ce a inclus trei sesiuni de dezbateri la care au participat specialiști din domeniul gastronomic, chefi și creatori de conținut și persoane publice. Printre invitați s-au numărat scriitorul și jurnalistul Radu Paraschivescu, Bogdan Mihai Simion, cobzar, scriitor, lăutar și culegător de muzică tradițională, Chef Mihai Toader, Chef Alex Cîrțu, artistul Dhaniel Nora, Jamila, Alina și Ciprian Muntele, Cristian China-Birta, Răzvan Moței, Chef Adi Hădean, Chef Mihai Toader, Chef Liviu Lambrino, Chef Alex Cîrțu, Chef Marco Favino și antropologul Adriana Sohodoleanu.

„Cum arată acum masa generațiilor X, Y sau Z? Cine, cu ce și ce mai gătește? Cum ajung preparatele la foodies și cum își caută chefii inspirația. Ce se mai păstrează din bucătăria tradițională românească și ce înseamnă ea până la urmă? Cine pune umărul la construcția unui brand de țară gastro, de dragul generațiilor ce vor veni, dar și pentru turiștii care vin la noi pentru mâncare, după ce află pe surse sau din șoapte ceea ce noi știm prea bine, că gătim bun și gustos. Acestea ar fi câteva dintre temele pe care le vom explora în primul Masterclass Amintiri Gustoase din 2023, un eveniment Zaga Brand, agenție de storytelling cu rădăcini culturale, care își propune o implicare tot mai consistentă în zona gastronomică românească”, declară Silvia Teodorescu, Managing Partner Zaga Brand și coordonator al platformei Amintiri Gustoase.