Pe motiv că o mare parte a arboriilor de pe malurile Dâmboviţei sunt „în declin biologic avansat, au crengi rupte şi sunt dezechilibraţi”, aceştia au fost puşi la pământ. Asta, chiar dacă în realitate arborii nu arătau deloc ca în descrierea făcută de specialiştii Primăriei, pe baza căreia aleşii generali au votat miercuri ca jardiniera Dâmboviţei să fie reabilitată.

Astfel, consilierii au aprobat, miercuri, trecerea malurilor Dâmboviţei din administrarea sectoarelor 3, 4, 5 şi 6 în cea a Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB).

Potrivit proiectului, malurile Dâmboviţei vor fi înscrise în cartea funciară ca proprietate a municipalităţii. Hotărârea vine după ce, într-o şedinţă din primele luni ale anului, CGMB a respins trecerea malurilor la ALPAB. În noua hotărâre, edilul-şef al Capitalei argumentează că jardiniera Dâmboviţei aparţine de drept municipiului Bucureşti, invocând un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din 1987.

Locatarii din zonă, revoltaţi

”Stau de trei ani în blocurile de lângă râu. Copacii ăia arătau foarte bine. Erau tineri, sănătoşi. Nu înţeleg cu ce i-a deranjat. De două zile am văzut că tot dau târcoale diverşi să cureţe, dar nu am crezut că or să taie tot!”, spune Andrei, un locatar din zona. Specaliştii în silvicultură spun că arborii nu erau degradaţi şi nici nu erau dezechilibraţi, cum susţin specialişti Municipalităţii.

”După cum arată secţiunea în trunchi, se poate spune că arbori tăiaţi erau sănătoşi”, a precizat un specialişt din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice Bucureşti.

Copacii au fost puşi la pâmânt în câteva zile, iar muncitorii i-au adunat în mare grabă în maşini şi i-au adunat de pe trotuar. În locul lor, specialiştii Primăriei spun că se vor pune specii de arbori şi arbuşti ”rezistente la condiţiile de mediu specific urban”.

Tot noua hotărâre prevede ca, odată cu trecerea jardinierei în adminstrarea ALPAB, să fie plantaţi 2.208 de pomi în alveolele rămase libere pe malul Dâmboviţei. În total, pe malul Dâmboviţei sunt 4.603 de alveole, în 2.395 dintre acestea fiind deja plantaţi frasini, tei, platani şi salcâmi japonezi.

În plus, Edilul Capitalei a declarat recent  că vrea acoperirea zidurilor de beton ale Dâmboviţei cu pereţi mobili, care vor urca şi vor coborî odată cu nivelul apei. "Partea verde de pe malurile Dâmboviţei ar urma să fie flotabilă, să se ridice pe măsura ce se ridica apa", a afirmat Oprescu.