Aproape jumătate dintre români văd mobilitatea în UE cu ochi buni

50% dintre europeni şi 44% dintre români consideră că mobilitatea în spaţiul UE are un efect pozitiv asupra evoluţiei pieţei muncii, potrivit Eurobarometrului Mobilitate geografică şi pe piaţa muncii.

Eurobarometrul arată că, în ciuda faptului că aproape jumătate văd mobilitatea profesională în Uniunea Europeană (UE) şi consideră atractive locurile de muncă disponibile pe piaţa internaţională de muncă în special pentru tineri, încă mai sunt obstacole care împiedică mobilitatea şi incluziunea socială pe piaţa muncii la nivel european. Nivelul de educaţie şi costurile de relocare implicate sunt câteva dintre aceste obstacole. Însă, până în 2020, potrivit datelor Comisiei Europene, 35% dintre locurile de muncă din UE, adică în jur de 15 milioane, vor solicita o înaltă calificare profesională, dar şi de o capacitate mai mare de adaptare şi de inovare. Tineri fără liceu Vizaţi sunt mai ales tinerii, care s-au declarat cei mai încântaţi de ideea de a-şi găsi un loc de muncă în alt stat UE. Însă statisticile nu sunt tocmai îmbucurătoare la acest capitol, în ciuda faptului că părerea generală, la nivelul oficialilor europeni, este că "locurile de muncă sunt cea mai bună metodă de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale". Astfel, aproximativ 15% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani din Uniunea Europeană nu au urmat cursurile şcolii gimnaziale. "Este un fapt stabilit că educaţia timpurie creşte şansele unei persoane de a termina liceul, de a obţine un loc de muncă şi de a nu ajunge la închisoare! De aceea cred că lucrul cel mai important pe care îl putem face pentru a rezolva problema sărăciei este să ne asigurăm că toţi copiii săraci, indiferent de etnie sau de mediul din care provin, intră în sistemul educaţional la o vârstă fragedă, preferabil chiar de la 3 ani", declară Leslie Hawke, Ambasador al Anului European 2010 pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale în România şi preşedintele Asociaţiei Ovidiu Rom. Hawke a mai spus că în multe ţări din Uniunea Europeană, educaţia timpurie este în prezent o opţiune realistă numai pentru copiii din clasa de mijloc. "Aceasta ar trebui însă să fie o cerinţă obligatorie pentru toţi copiii. Altfel, în 20 de ani, Uniunea Europeană nu va putea să concureze cu Asia în economia mondială", a conchis aceasta.