Creşterea albinelor are mai multe avantaje: investiţia se amortizează rapid şi vă rămâne timp şi pentru alte activităţi. Atenţie, însă, este interzisă persoanelor alergice la înţepături!

Un curs de calificare, o investiţie de aproximativ 6.000 de lei, ceva timp liber şi mai ales lipsa alergiilor sunt condiţiile de pornire în meseria de apicultor. Avantajul clar este, spun persoanele care activează de mai mult timp în branşă, că apicultura nu este o meserie exclusivă, putându-se desfăşura în paralel cu alte activităţi. În plus, investiţia iniţială se amortizează fără mari eforturi în maximum doi ani.

O familie de albine poate produce 20-30 kilograme de miere pe an, iar un kilogram de miere se vinde în această perioadă în medie cu 20 de lei.

În plus, apicultorii au avantajul subvenţiei de 20 lei primiţi pentru fiecare familie de albine. Apoi, mai există şi sprijinul financiar pentru achiziţia de medicamente sau echipamente prevăzut în Programul Naţional Apicol, care înseamnă 1,9 milioane de euro din fonduri europene şi 6,6 milioane de lei din bugetul de stat.

Ce bani pot obţine de la UE crescătorii de albine

Apicultorii mai pot beneficia şi de banii europeni oferiţi pentru diverse proiecte printre care şi cele privind instalarea tinerilor fermieri. Astfel, apicultorii care au vârste de până în 40 de ani pot beneficia de sume nerambursabile cuprinse între 10.000 şi 25.000 de euro de la Uniunea Europeană. Pentru că avantajele sunt tentante pentru foarte multe persoane, s-a ajuns ca numărul apicultorilor să crească de la un an la altul, dublându-se în ultimii şapte ani şi ajungând acum la aproape 50.000.

"Prima condiţie pentru a deveni apicultor este să nu suferi de alergie la înţepătura de albine, pentru că nimeni nu scapă neînţepat", spun apicultorii.

Dacă această condiţie este îndeplinită, cel dornic să înceapă activitatea de apicultor trebuie să facă un curs de calificare şi să-şi cumpere cele necesare.

Echipamente necesare

"Un curs de apicultură organizat de Asociaţiile apicole judeţene, în urma căruia obţine un atestat profesional, costă 300 de lei şi durează de toamna până primăvara. Este un curs foarte bun, necesar, şi care te învaţă ce ai de făcut mai ales în cazul în care nu ai nici un fel de cunoştinţe în domeniu", a declarat Adrian Siceanu, directorul ştiinţific al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură.

Apoi, trebuie achiziţionate echipamentele necesare desfăşurării activităţii. În total, este vorba despre aproximativ 6.000 lei investiţie iniţială. Aceasta pentru că un stup complet echipat costă 200 lei, o centrifugă de inox este în jur de 1.500 lei, o tavă de descăpăcit de inox cam 400- 700 lei, iar restul echipamentului (perie, mască, combinezon, afumător) mai costă încă 200- 300 lei.

Acestora li se adaugă familia de albine pe zece lame care, primăvara, poate fi achiziţionată cu 400-500 de lei, preţ care scade pe parcursul anului. "Prima condiţie pentru a deveni apicultor este să nu suferi de alergie la înţepătura de albine." ADRIAN SICEANU, director ştiinţific, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură CALENDAR DE ÎNTREPRINZĂTOR

Startul în creşterea albinelor se dă primăvara devreme

Foarte importantă este alegerea celui mai avantajos sistem de stupărit, iar acest lucru se realizează în funcţie de gradul de dezvoltare al exploataţiei apicole, de obiectivele producţiei, calitatea materialului genetic din stupină şi condiţiile de climă şi cules specifice zonei în care apicultorul practică această îndeletnicire. Sunt două sisteme principale de stupărit: stupăritul staţionar şi stupăritul pastoral.

Stupăritul staţionar presupune ca albinele să fie ţinute în stupine amplasate pe vetre permanente, iar cel pastoral presupune deplasarea stupilor amplasaţi în pavilioane mobile în diverse zone cu potenţial. Pentru începătorii cu efective reduse de familii de albine este indicat stupăritul staţionar, important este ca stupii să fie amplasaţi într-o zonă caracterizată prin cel puţin două culesuri de nectar: salcâm şi tei, salcâm şi floarea soarelui, salcâm şi fâneaţă sau mană.

Stupăritul staţionar costă mai puţin

Este mai avantajos acest fel de stupărit întrucât cheltuielile sunt mai mici, se pot folosi stupi cu volum mare şi există posibilitatea efectuării şi a altor activităţi aducătoare de venit precum pomicultură, le gumicultură, viticultură. Viitorii apicultori mai trebuie să ţină cont şi de perioada în care încep activitatea. Foarte important este să demareze în primăvară, înainte de a înflori salcâmul.

"Poate demara oricând, dar dacă o face primăvara devreme, prinde şi cultura de salcâm, care este foarte importantă. Altfel, rămâne cu celelalte culturi, nu este nicio problemă, dar este păcat să nu valorifice totul", a precizat Siceanu.

În România există în jur de 1,3 milioane familii de albine, iar potenţialul de dezvoltare este să se ajungă la 1,5 milioane familii. Din producţia de aproximativ 21 mii tone, jumătate este reprezentată de mierea polifloră, mierea de salcâm reprezintă 35%, iar cea de tei - 15%. Un român consumă anual în jur de 500 grame de miere. START

Poţi începe cu cinci familii de albine

"Trebuie pornit cu minimum cinci familii de albine şi maximum 20. Pentru cei care sunt începători este bine să pornească cu cinci familii, nu mai multe, pentru a nu pierde bani în cazul în care nu reuşeşte să le ţină în viaţă. Dar nu este bine să demareze cu mai puţin de cinci familii pentru că este posibil ca nu toate să reziste şi măcar trei să producă miere pentru ca apicultorul să simtă că a obţinut ceva", afirmă Adrian Siceanu, de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură.

Specialiştii spun că cei care se apucă de această meserie trebuie să aibă răbdare la început pentru că un an sau doi este perioada de probă.

• Şi albinele ţin cu românii. Producţia de miere a crescut cu 40%