Guvernul pregătește un proiect de lege care definește situația de criză și dă puteri sportite Ministerului Apărării Naționale. Inițiativa vine în contextul războiului din Ucraina și este menit să ducă la gestionarea mai eficientă a situațiilor precum cea actuală. Între altele sunt prevăzute și noi condiții de mobilizare în caz de război.

Ministerul Apărărării Naționale (MAPN) a propus un proiect de lege care ar permite gestionarea mult mai eficientă a situațiilor de criză. Un exemplu, în acest sens este actuala criză de război de la graniță, dar și cea a refugiaților din Ucraina.

Proiectul propus spre adoptare va introduce în legislație termenul „situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale”. Tipul acesta de situații vor fi gestionate de Ministerul Apărării Naționale, conform unei proceduri ce va fi aprobată în CSAT. Situațiile de criză cu impact asupra securității și apărării naționale vor fi declarate de CSAT, la propunea ministului Apărării și cu avizul premierului.

O altă prevedere stabilește posibilitatea ca, în cazul unor operațiuni NATO pe teritoriul României, forțele armate române să treacă sub comanda operațională a comandantului care conduce respectiva operațiune.

Conform proiectului, o criză cu impact asupra securității și apărării naționale este o situație în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unui incident pe teritoriul național, amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă societatea.

Autoritățile pregătesc și modificarea legislației privind apărarea națională, astfel încât România să fie pregătită în cazul apariției unor situații cu impact asupra securității. Proiectul de lege propune, printre altele, mobilizarea, în armată, a bărbaților cu vârste de până la 63 de ani. Această măsură ar intra în vigoare în condițiile în care nu vor fi suficienți recruți cu vârsta de până la 35 de ani.

Ce prevede proiectul de lege legat de mobilizare

Proiectul de lege, citat de avocat.net introduce conceptul de „cetățean cu obligații militare”. Aceștia vor fi considerați cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, dar și cetățenii români, bărbați cu vârsta cuprinsă între 35 și 63 de ani.

Cetăţenii încorporabili, sunt consideraţi acum bărbații cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.

În cazul în care, pe timpul aplicării stării de mobilizare sau de război, resursele umane nu vor putea fi asigurate din categoria cetățenilor încorporabili, vor putea fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare. Este vorba despre bărbații de până la 63 de ani.

Durata serviciului militar activ pentru cei cu obligații la îndeplinirea îndatoririlor militare va fi de șase luni pentru toate armele. La încheierea acestei perioade, ei vor putea fi trecuți în rezervă și trimiși la domiciliu. Sau, în caz de necesitate, li se va putea prelungi executarea serviciului militar activ cu cel mult șase luni.

Prevederi pentru cei care primesc ordin de chemare

Proiectul mai stabilește că cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii vor trebui să se prezinte, dacă primesc un ordin de chemare, la locul, data și ora precizate în document.

În plus, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara granițelor, vor trebui să se prezinte, în cel mult 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, pentru îndeplinirea serviciului militar.

Rezerviștii sunt obligați să revină în țară

Rezerviștii voluntari și rezerviștii din rezerva operațională cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, vor trebui să se prezinte la instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Ei trebuie să se conformeze în 5 zile calendaristice de la data notificării – pentru cei ce se află în țări din Europa sau 15 zile calendaristice – pentru cei c din afara Europei.

Notificarea înseamnă înștiințarea oficială scrisă, la domiciliul din România, prin ordin de chemare.

Proiectul introduce și noțiunea de militar voluntar în termen care definește, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, cu domiciliul stabil în România și vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care vor putea participa, la cerere, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.

Explicațiile fostului șef al Statului Major al Armatei

Fostul şef al Statului Major al Armatei, Eugen Bădălan, a făcut o serie de precizări legate de acest subiect. Potrivit spuselor sale o astfel de lege al situaţiei de criză, nu induce atingere drepturilor și libertăților cetăţeneşti, individuale sau colective. În schimb, a precizat el, legea permite refacerea situației rezervei generale cu toate persoanele din România încorporabile.

„Securitatea României nu este ameninţată numai de existenţa războiului în Ucraina. Sunt şi multe alte lucruri care pot influenţa securitatea României. Un astfel de tip de lege al situaţiei de criză, nu induce niciun fel de atingere la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, individuale sau colective. În legătură cu obligaţiile tuturor celor incorporabili şi ai cetăţenilor între 35 şi 60 de ani, se referă, în exclusivitate, la stările de mobilizare şi război, nu la starea de criză.

Un alt lucru pe care îl ajută această lege, este să se refacă rapid situaţia rezervei generale. Rezerva generală înseamnă toate persoanele din România încorporabile, deci între 18 şi 60 de ani, să fie în evidenţa strictă a centrelor militare. Legea de fapt, stabileşte atribuţii, obligaţii şi măsuri care trebuie luate de instituţiile statului existente sau cele nou create, cum ar fi, de exemplu, Centrul Naţional Militar de Comandă”, a declarat Eugen Bădălan pentru Antena 3.