Oamenii de ştiinţă au confirmat marţi că au folosit tehnica de editare genetică Crispr şi astfel au reuşit să prevină replicarea noului coronavirus chinezesc în celulele umane, rezultat care reprezintă un pas istoric ce deschide calea spre tratamentele noi prin care poate fi combătută teribila boală infecţioasă Covid-19.

Rezultatele anunţate marţi, 14 iulie 2021, vin în contextul în care pe piaţă există mai multe vaccinuri eficiente împotriva Covid-19, dar puţine tratamente. Şi cele care există au au o eficienţă parţială.

Aici s-a ajuns datorită inspiraţiei unei echipe de cercetători din Australia. Oamenii de ştiinţă au utilizat o enzimă care se leagă de ARN-ul virusului şi degradează zona genomului de care el are nevoie pentru a se replica în interiorul celulelor. Efectul? Virusul nu se mai poate  înmulţi şi nu mai poate infecta alte celule.

Rezultate in vitro au fost publicate în reputatul jurnal ştiinţific Nature Communications, iar etapa următoare anunţată de oamenii de ştiinţă este legată de începerea studiilor pe animale. La aceste rezultate s-a ajuns datorită tehnologiei „foarfecelor moleculare” Crispr.

Rezultate promiţătoare în eliminarea mutaţiilor genetice

Ea a revoluţionat manipularea genomului datorită preciziei şi a uşurinţei cu care poate fi utilizată. Într-un limbaj pe înţelesul tuturor, trebuie spus că ea permite tăierea panglicii ADN sau ARN într-o anumită zonă şi modificarea codului genetic din interiorul celulei.

Aplicarea sa a reliefat rezultate promiţătoare în eliminarea mutaţiilor genetice ce conduc la dezvoltarea cancerelor la copii. În prezent, ele sunt ăn faza studiilor clinice. Sunt vizate, de asemenea, bolile genetice rare precum anemia falciformă, beta talasemia şi o afecţiune ce provoacă orbirea.

Cercetătorii au explicat că în studiul publicat marţi n-au făcut altceva decât să adapteze acest instrument pentru a recunoaşte Sars-CoV-2, virusul responsabil pentru Covid-19. Asta a explicat autoarea principală a cercertării, Sharon Lewin, care îşi desfăşoară activitatea la Institutul Peter Doherty pentru Infecţii şi Imunitate din Melbourne. „Odată ce virusul este recunoscut, enzima Crispr este activată şi taie virusul în bucăţi”, a declarat Lewin, conform france24.com.

Atenţie la combaterea tulpinii Alpha

O veste şi mai bună are legătură cu tulpina Alpha a noului coronavirus, care este mai periculos decât se credea. Alpha a fost descoperită la finalul anului 2020 în Anglia, iar tehnica a fost eficientă în stoparea replicării virale în eşantioane cu această variantă.

„Avem în continuare nevoie de un tratament mai bun pentru persoanele spitalizate din cauza Covid-19. Posibilităţile actuale sunt limitate şi, în cel mai bun caz, reduc riscul de deces cu doar 30%”, a completat autoarea principală a studiului. din păcate, Lewin a subliniat că vor trece, „ani, nu luni” până când tehnica Crispr va putea folosită pentru producerea tratamente pe scară largă.

În continuare, directoarea Institutului Doherty a completat că tehnologia „foarfecelor moleculare” ar putea fi totuşi utilă în lupta împotriva Covid-19. În ceea ce priveşte ziua în care va fi disponibil un tratament, dar şi care ar putea fi forma acestuia, Lewin a prezentat câteva detalii. Astfel, ea crede că „într-o zi”, editarea genetică va duce la dezvoltarea „unui medicament antiviral oral, accesibil şi netoxic” pentru Covid-19.

Semnale încurajatoare şi pentru alte boli virale

Nu doar boala infecţioasă care a lovit dur planeta este acoperită de cercertare, ci şi alte boli virale, „inclusiv gripa, Ebola şi, posibil, HIV”. Cel puţin, asta a susţinut a Mohamed Fareh, care îşi desfăşoară activitatea la Institutul Australian de Cercetare în Oncologie Peter MacCallum Cancer Centre.

Altfel, amintim că americanii au finalizat la finalul lunii mai un studiu care arată că după mai multe luni de la recuperarea după o formă uşoară de Covid-19, cei afectaţi continuă să aibă celule care creează anticorpi împotriva SARS-Cov-2.