Antidotul la Covid este clasa politică

Povestea  bugetului de stat pe anul 2021 este ca refrenul dintr-un  cântec din copilărie: “Un elefant se legăna pe o pânză pe păianjen, și pentru că ea nu se rupea, a mai chemat un elefant”. În veselul refren, pânza de păianjen s-a rupt abia la al zecelea elefant. Teribilă pânza. În lumea copiilor, totul e posibil. În lumea maturilor, totul trebuie gândit și aplicat  rațional. Poate în Australia. Nu la București.

La București sunt “elefanții” politici și sindicali care tropăie îndesat pe „pânza de păianjen” numită bugetul de stat. Ca într-un film prost. Ar fi de râs dacă nu ar fi de înjurat.

Antidotul la Covid. Pentru că politicienii țin între degete agenda politică și calendarul electoral.

Nu  bugetul  unui an de criză economică mondială. Sindicaliștii, la fel de mercantili precum politicienii,  țin cu dinții de păstrarea beneficiilor vieții de angajat la stat  țipând ascuțit după măriri de salarii care consideră că li se cuvin. Nu este un film prost?

Delirul a început de la propunerile  premierului Cîțu de tăiere a sporurilor aiuritoare și costisitoare ale angajaților la stat și de înghețare a veniturilor substanțiale ale acestora.

Normal.

Angajații la stat numără la ora aceasta 1,249 de milioane de persoane, cu o factură salarială de 110 miliarde de lei, în creștere cu 7,5% în 2020. An în care lockdown-ul impus de Guvern din cauza pandemiei  a secerat mediul privat  și a produs sute de mii de șomeri.

Cei 1,249  de milioane de lucrători la stat încorporează și zecile de mii de angajați clientelari politici. Bugetarii, cu toții, reprezintă o masă necesară în anii electorali dar utilă și la congresele  partidelor care i-au plasat în poziții și funcții la stat.

De când au început discuțiile pe proiectul legii bugetului au luat foc pe rând. Întâi  au fost miniștrii, mai ales cei de la USR-PLUS care au considerat că nu li s-au dat atâția bani cât gândeau ei că li se cuveneau. Faptele prezentate sunt publice, nu sunt nominalizate tendențios. Cum să-și satisfacă miniștrii progresiști mulțimile de consilieri și de prieteni angajați din interese politice și nu numai?  Și cum să-și strecoare agendele personale și politice, unele de proporții faraonice, când banii alocați de la buget au fost calculați strict pentru proiectele guvernamentale? Cîțu le-a cerut și restructurarea instituțiilor pe care le conduc pentru a face rost de bani. Deja este prea mult.

Antidotul la Covid. Șefii partidelor din coaliția de guvernare

Șefii partidelor din coaliția de guvernare  aflați față în față cu congrese de realegere în funcțiile pe care încă le dețin au început și ei zilele acestea să transpire. Cum să taie acum sporurile nesimțite când peste câteva luni, clientela politică plasată de ei masiv în posturi călduțe la stat trebuie să le întoarcă serviciul, prin vot?

PNL are congres în toamnă, unde toată conducerea centrală începând cu Ludovic Orban  urmat de pleiada de vicepreședinți și alți șefuleți intenționează să-și păstreze funcțiile. Și tot în prag de toamnă, Dan Barna și Dacian Cioloș se vor bate între ei care să devină președintele partidului ce se va naște din spuma fuziunii USR cu PLUS. Iar în spatele lor, aliniați la start, se vor confrunta liderii secunzi. Întâmplător, toți miniștrii  progresiști sunt și vicepreședinți ai USR și PLUS.

Freamătul și agitația i-a cuprins și pe liderii de la  PSD și UDMR deși cele două partide nu au anul acesta congrese.

Dar au aceeași clientelă politică angajată la stat de-a lungul timpului care trebuie  întreținută în perspectiva anului electoral 2024. În acest domeniu, PSD este campionul incontestat  al infestării posturilor de la stat cu clienți politici. Treizeci de ani de practică toxică le-au prins bine electoral, pesediștilor.

Când trăiești într-o astfel de societate cancerizată de corupție, de impostură, etatizată ani de zile de guvernări socialiste și amenințată acum de o nouă stângă și mai periculoasă care promovează  în școală și în societate doctrina woke, curent al revoluției neo-marxiste venită din Vest de anihilare a culturii istorice, atunci pandemia covid pare doar o sperietoare uzată. Rezistența mentală și materială la malformațiile sistemului și la efectele unsuroase a prins doar la cei trăiți în risc. Cei gingași și protejați de umbrela supradimensionată a statului nu suportă ruperi de ritm.

În aceste condiții, normal că intențiile premierului Cîțu au creat instant indigestii politice  care s-au soldat cu respingerea de către șefii coaliției de guvernare, Orban, Barna și Kelemen Hunor a tăierii sporurilor bugetarilor. Declarația lui Cîțu, “sporurile reprezintă, din acele 109 miliarde de lei, aproape 26 miliarde, deci aproape 25% din anvelopa salarială. Plătim aceste sporuri anual. Problema este că aş vrea ca aceste sporuri şi salarizarea să fie legate de performanţă. Am spus de fiecare dată, în ultimii doi ani de zile: cheltuielile cu salariile s-au dublat, au crescut de la 56 de miliarde la 109 miliarde”, a picat ca piatra în apă. A făcut riduri pe luciul apei și s-a înecat. Pentru ei. Elefanții. Pentru noi, cei din lumea reală, s-a amprentat bine în memorie. Și noi votăm. Nu la congrese. Ci atunci când trebuie.

Antidotul la Covid. Ce ne facem cu pânza de păianjen?

Cu elefanții, știm. Bugetul este obligat să relanseze și mediul privat, cel care alimentează bugetofagii umani și instituționali. Iar gestionarii situației, în primul rând demnitarii progresiști stăpâni pe ministerele economice, se vaietă că nu au bani și întrețin un conflict sordid într-un Guvern eterogen de coaliție cu un premier pus la colț de superiorii lui politici.

Intervine  pompierul de serviciu. Șeful statului. El nu mai are agendă electorală. Mai mult. Are în pregătire  un viitor post-președinție  în structurile europene. De aceea este ca profesorul într-o clasă de zurbagii. De două luni de zile îi convoacă aproape săptămânal pe miniștrii Cabinetului și pe liderii coaliției de guvernare, Ludovic Orban, cuplul Barna-Cioloș când ultimul prinde avionul Bruxelles-București și pe Kelemen Hunor. Klaus Iohannis are un țel. O guvernare eficientă și o reformare a statului în anii care urmează. Evenimente țintite de el pentru a-l proiecta în cărțile de istorie ca pe un președinte care a lăsat ceva în urma lui. Teoria este bună. Să vedem practica.

Antidotul la Covid.  Ce a făcut până acum?

A luat în brațe ca pe un colac de salvare  mirajul celor 30,4 de miliarde de euro, bani europeni alocați României în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Cu acest miraj îi împinge din spate pe miniștrii cerșetori la bugetul de stat, să producă și să stimuleze proiecte pe care să le depună la Comisia Europeană pentru a obține miliardele de euro din fondurile  europene.

Ministerul cel mai implicat în acest proces este cel al Proiectelor Europene condus, surpriză, tot de un ministru progresist, Cristian Ghinea de la USR. Ieri, Iohannis i-a convocat din nou  la ședință în primul rând pe miniștrii plângăcioși, Vlad Voiculescu, ministrul PLUS de la Sănătate și pe miniștrii USR de la Transporturi, Cătălin Drulă, de la Economie, Claudiu Năsui și pe Cristian Ghinea de la Proiecte Europene. Care este obligat să deschidă poarta ministerului în primul rând pentru mediul de afaceri afectat dur de pandemia la modă în toată lumea.

Antidotul la Covid. „Iată banii!”.

„Iată banii!”. le-a spus șeful statului predându-le din nou aceeași lecție: faceți proiecte consolidate pentru ministerele voastre pe care să le trimiteți la Comisia Europeană  de unde vor veni banii. Deschideți accesul pentru mediul privat la fondurile europene,  pentru redresarea acestuia. Nu vă mai certați între voi. Guvernați, nu vă jucați. Munciți, nu stați doar la pomana bugetară. Iohannis predă aceeași lecție de două luni. După ce potolește crizele de personalitate dintre miniștrii. Profesorul știe una și bună: vreau o guvernare eficientă și fără scandal. Știe și el foarte bine că peste trei ani devine iminentă ruperea guvernării prin retragerea progresiștilor în Opoziție pentru a capitaliza electoral în perspectiva alegerilor generale din 2024.

În acest context nerușinat, iată ce mesaje electorale li se vor potrivi mănușă tuturor liderilor politici în campania din 2024: Salariul unui funcționar la stat a ajuns la 18.000 de euro pe lună. Media salariului la stat este de 2-3000 de euro pe lună. Sporul de praf la Avocatul Poporului este de 2.500 de lei pe lună. Un magistrat primește spor de solicitare neuropsihică de 5.660 de lei pe lună la un salariu de bază de 29.269 de lei pe lună. Pensia specială a magistraților ajunge până la 70.000 de lei pe lună. În sănătate și în justiție, nivelul sporurilor reprezintă 85% din salariu.