National Interest publică o analiză a celor mai recente afirmații ale președintelui Biden privind Rusia.

Când a vorbit despre controlul armelor nucleare și alte probleme de interes național, Biden a dat dovadă de prudență. Există „aspecte în care e în interesul nostru comun să lucrăm împreună”, a spus el. „De aceea am reînnoit acordul START. Acest lucru este în interesul umanității, pentru că diminuăm perspectiva unui schimb nuclear”.

Dar referindu-se la problemele legate de securitatea cibernetică și amestecul electoral, președintele a evitat orice postură practică, defensivă, în favoarea unor amenințări mai puțin voalate. La alegerile din 2020 și la atacul cibernetic SolarWinds, Moscova a „făcut câteva lucruri răutăcioase, ca să nu spun mai mult”, a afirmat Biden. Președintele rus Vladimir Putin, pe care Biden l-a numit „ucigaș”, va plăti „în curând” prețul.

La prima vedere, aceasta ar putea părea o abordare echilibrată de cooperare și confruntare. Însă comentariul este riscant, aproape sigur neproductiv și potențial chiar periculos.

Să începem cu amestecul electoral. Consiliul Național de Informații a publicat luna aceasta un raport privind „intențiile și eforturile altor state de a influența sau de a interfera cu alegerile din SUA din 2020 sau de a submina încrederea publicului în procesul electoral”. Raportul îl acuză pe Putin că a autorizat agențiile guvernamentale ruse să efectueze „operațiuni de inteferență” pentru a se opune candidaturii lui Biden, a semăna îndoieli cu privire la sistemul nostru electoral și a exacerba diviziunile politice.
Raportul nu a găsit însă „niciun indiciu că vreun actor străin” – inclusiv Rusia – „a încercat să modifice vreun aspect tehnic al procesului de vot în alegerile din 2020”. Pe scurt, ceea ce Putin a autorizat a fost propagandă coordonată – tweet-uri, puncte de discuție, apariții la televizor, orice ar putea avea efect asupra emoțiilor americanilor. Dar nu un atac direct asupra infrastructurii noastre electorale.

Acest lucru fac dificile atât represaliile, cât și descurajarea. Biden ar urma să emită noi sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la acest raport. Sancțiunile sunt un instrument preferat al politicii externe americane. Dar rezultatele lor în ceea ce privește modificarea dorită de SUA în comportamentul altor state sunt incredibil de slabe. Iar Rusia a fost deja supusă sutelor de sancțiuni americane, pe care însă le-a ignorat în mare parte.
În cazul SolarWinds este clar că a fost o încălcare gravă a securității cibernetice a mai multor agenții federale, considerată a fi fost susținută de Moscova. Și aici, sancțiunile par a fi răspunsul lui Biden, deși s-au propus și un fel de represalii cibernetice.

Nouă din cei zece dolari cheltuiți de Washington „pentru programe cibernetice se sunt dedicați eforturilor ofensive, inclusiv pătrunderea în sistemele informatice ale adversarilor, ascultarea comunicațiilor și dezvoltarea mijloacelor de dezactivare sau degradare a infrastructurii”, a informat recent Reuters. Si atunci de ce mai miră un atac ca SolarWinds? Biden ar trebui să răspundă agresiunii digitale a Rusiei susținând apărarea noastră digitală. În schimb, el pare să fie decis să confrunte un antagonism cu altul. Statele Unite au operațiuni militare în apropiere de Rusia în Siria, și Europa de Est, iar ambele țări sunt puteri nucleare. Poticnirea într-un conflict deschis este puțin probabil aici, dar nu imposibil, conchide publicația americană.