Încercând să evite leşul unui câine, "uitat" în mijlocul DN 13, la ieşirea din Braşov, o tânără şoferiţă a intrat cu maşina sub roţile unui TIR. Şi-a pierdut mama, iar fiul său de numai 2 ani se zbate între viaţă şi moarte.

În ultimele luni, zeci de oameni au murit ori s-au ales cu răni grave încercând să evite animale sau leşurile acestora pe drumurile naţionale. Accidentul de miercuri seară reprezintă doar o verigă a unui lung şir de tragedii similare, tot mai frecvente în ultimele luni. Zeci de oameni au murit ori s-au ales cu răni grave după ce au încercat să evite animale sau leşurile acestora pe drumurile naţionale.

O tânără şoferiţă şi-a pierdut mama, iar fiul ei în vârstă de numai 2 ani se zbate între viaţă şi moarte la spital. Şi asta, doar pentru că, miercuri seară, aflată la volanul maşinii sale, o Skoda Fabia, femeia a încercat să evite leşul unui câine, „uitat“ în mijlocul drumului naţional 13, la ieşirea din Braşov.

Potrivit oamenilor legii, tragedia s-a produs în jurul orei 20.45. „În momentul în care a văzut câinele mort pe banda ei de mers, Petronela Preda, 29 de ani, a tras de volan, iar maşina a intrat pe contrasens, sub roţile unui TIR“, au explicat poliţiştii. Mama şoferiţei, de 49 de ani, aflată pe bancheta din spate a maşinii, a murit pe loc. Tânăra a suferit doar leziuni uşoare, însă băieţelul ei a ajuns la spital în comă de gradul 4. „Micuţul se afla într-un scaun special pentru copii, pe bancheta din spate, dar a fost în zadar. Medicii sunt rezervaţi cu privire la şansele acestuia de supravieţuire“, au explicat anchetatorii.

Deşi se confruntă cu o problemă gravă, poliţiştii ridică neputincioşi din umeri, pentru că - spun ei - nu pot urmări pe şosele animalele abandonate, acestea intrând în responsabilitatea autorităţilor locale. La rândul lor, oficialii Direcţiei Regionale de Drumuri, care ar trebui să se ocupe de salubrizarea drumurilor, recunosc că nu-şi bat capul prea mult cu această problemă, cadavrele animalelor ucise de maşini fiind adunate cel mult o dată pe săptămână.

Paralizat pentru că a încercat să evite un câine

Ceea ce s-a întâmplat la ieşirea din Braşov nu este un caz singular. La doar 25 de ani, un poliţist de frontieră din Botoşani riscă să rămână paralizat pe viaţă după ce, încercând să evite un câine, a intrat cu maşina pe contrasens într-un mal de pământ, apoi în gardul unei case. Accidentul s-a produs cu trei zile în urmă, în localitatea botoşăneană Dumbrăviţa.

La începutul lunii trecute, un tânăr de 27 de ani a ajuns în stare gravă la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova după ce s-a răsturnat de mai multe ori cu maşina pentru că a încercat să evite un câine mort, aflat pe carosabil, pe drumul naţional ce leagă Filiaşul de Craiova.

Unul dintre cele mai grave accidente cauzate de animalele abandonate pe şosele a avut loc, în aprilie anul trecut, pe DN 1, în apropierea localităţii prahovene Nistoreşti. Atunci, o persoană a murit, iar alte nouă - printre care şi o fetiţă de numai 1 an - au ajuns în stare gravă la spital, după ce un cal lăsat nesupravegheat a ţâşnit în faţa autoturismului în care se aflau o parte dintre acestea. Şoferul a încercat să-l evite şi a intrat pe contrasens într-un microbuz plin cu pasageri.

„Ţine doar de flerul şoferului“   „Din păcate, ne confruntăm cu o problemă care are puţine şanse de a fi rezolvată. Dat fiind faptul că ultimul accident de acest gen s-a produs în oraş, poate că primăriile ar trebui să ia decizii prin care să nu mai existe niciun câine liber pe străzi. (...) Rămâne însă problema drumurilor naţionale. Şi apoi cea a autostrăzilor unde nu există nici măcar pază, iar animalele apar din senin pe şosea, deşi nu au ce căuta acolo. La viteza cu care se circulă pe astfel de drumuri, nu mai pot fi evitate de şoferi“, spune şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere, comisarul-şef Viorel Recoşanu.

Potrivit acestuia, animalele sunt considerate obstacole în trafic, iar şoferii ar trebui să aplice aceleaşi reguli ca şi la depăşire atunci când le întâlnesc pe drumurile naţionale: să reducă viteza şi să se asigure că le pot evita în siguranţă ori să oprească.

„Până la urmă, este o problemă care ţine de flerul fiecărui şofer. E drept, că ar trebui să încerce să aplice regulile de la depăşire, însă atunci când observi animalul sau cadavrul acestuia în ultimul moment, e greu să le mai aplici. (...) Dacă este vorba despre un câine de talie mică şi nu poţi opri sau nu-l poţi evita în siguranţă e de preferat să treci peste el. Aici intervine însă latura umană a fiecăruia. Ca să nu mai vorbim despre faptul că noaptea sau în amurg nu poţi observa foarte bine despre ce este vorba şi poţi să te gândeşti că e un om întins pe şosea. E greu să dai sfaturi în astfel de cazuri“, completează unul dintre ofiţerii specializaţi în investigarea accidentelor rutiere grave.   Acesta a adăugat că sfaturile de urmat în cazul unui câine, al unui iepure sau al unei vulpi, nu pot fi aplicate şi în cazul unui cal, spre exemplu. „Au fost multe accidente grave provocate de cai lăsaţi liberi pe şosele. Un cal însă este greu de evitat şi, bineînţeles, este exclus să-l loveşti. Şoferul şi pasagerul din dreapta au şanse minime de supravieţuire în astfel de cazuri“, completează poliţistul în opinia căruia ar exista soluţii pentru astfel de probleme.

„Pe de-o parte, ar trebui să existe nişte decizii la nivel de consilii judeţene, astfel încât cei de la ecarisaj să strângă de pe drumuri câinii fără stăpân, cu ajutorul poliţiei comunitare. Pe de altă parte, leşurile ar trebui adunate măcar o dată pe zi. Apoi, ar fi nemaipomenit să se monteze garduri de protecţie şi pe drumurile naţionale, în afara localităţilor, acolo unde este posibil. Dar aici intervine o altă problemă ce ţine de educaţia şi de bunul-simţ al românilor, pentru că şi pe Autostrada Soarelui vin oamenii şi fură gardurile ca să-şi facă altele acasă“, conchide ofiţerul.

EXPLICAŢII „Vrei să fereşti animalul“

Psihologii sunt de părere că este normal ca şoferii să încerce să evite leşurile animalelor de pe şosele, expunându-se astfel unor tragedii. „Şoferul are tendinţa instinctivă să tragă de volan, ferindu- se de animalul care-i apare în faţă. Practic, încearcă să se protejeze. Şi viteza joacă un rol foarte important: la 80 km/oră, impactul cu un cal este foarte asemănător cu impactul cu o maşină. Chiar şi impactul cu cadavrul unui câine poate să facă zob maşina. (...) Pe de altă parte, şoferul care trece peste un animal mort pe şosea poate avea şi un sentiment de culpabilitate, mai ales dacă este iubitor de animale. Oricum, în urma unui astfel de accident rămâne cu o frică. Iar relaţia lui cu animalele devine una mai rece, după toată harababura cu reparatul maşinii, plimbatul pe la poliţie, constatarea şi aşa mai departe“, susţine psihologul Augustin Cambosie.

REACŢII

Anchetatorii: „În momentul în care a văzut câinele mort, a tras de volan şi a intrat sub roţile unui TIR. Micuţul se afla într-un scaun special pentru copii, dar a fost în zadar. Medicii sunt rezervaţi.“ Ofiţer specializat în investigarea accidentelor rutiere: „Leşurile ar trebui adunate măcar o dată pe zi. Apoi, ar fi nemaipomenit să se monteze garduri de protecţie şi pe drumurile naţionale, acolo unde este posibil.“

Gelu Cecan, director general al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj: „În principiu, în fiecare luni se aduna tot: gunoaie, animale moarte.“ NEPĂSARE   Drumurile, curăţate o dată pe săptămână

Salubrizarea şi paza drumurilor naţionale a fost lăsată, până în acest an, în seama Direcţiilor regionale Drumuri şi Poduri. De la încheierea contractelor de întreţinere multianuală, grija de a ridica de pe carosabil cadavrele animalelor şi tonele de deşeuri va cădea însă în sarcina firmelor care au câştigat întreţinerea pe timp de vară-iarnă pentru următorii patru ani.

„În fiecare district aveam oameni care se ocupau de acest lucru. În principiu, în fiecare luni se aduna tot: gunoaie, animale moarte. De când cu multianuala, aceste servicii vor fi asigurate de firmele care au câştigat licitaţia, pentru că a fost inclusă în contract“, ne-a declarat Gelu Cecan, director general al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj.

Oficialii de la regionalele de drumuri şi poduri susţin că, pentru ridicarea animalelor moarte şi a gunoaielor se intervine o dată pe săptămână ori la solicitarea şoferilor. Contractul de întreţinere multianuală este unul de tip cadru, urmând ca, an de an, în funcţie de banii de care dispune Compania de drumuri să fie întocmite contracte subsecvente.

Potrivit lui Cecan, în cadrul contractelor multianuale au fost semnate până acum doar cele privind deszăpezirea pe timpul iernii, urmând ca în perioada următoare să se încheie şi contractele pentru celelalte servicii: întreţinere pe timpul verii, salubrizare, pază.   Salubrizarea pe A1 şi A2, asigurată până în aprilie

Nici autostrăzile nu stau mai bine la capitolul salubrizare. Până în acest an, autostrada care face legătura între Bucureşti şi Piteşti nu a beneficiat de pază şi protecţie sau de salubrizare şi întreţinere pe timpul iernii.

Valoarea contractelor încheiate pentru aceste lucrări ajunge acum la aproximativ 3,6 milioane de euro. În jur de o treime din aceşti bani merg către Romprest Service, firma care a câştigat anul trecut, în asociere cu Pa&Co, un contract de întreţinere pe perioada iernii a covorului asfaltic, estimat la circa 2,5 milioane de euro.   În aprilie, Romprest şi-a adjudecat contractul pentru salubrizarea celor două autostrăzi care leagă Capitala de Piteşti şi Constanţa, pentru circa 700.000 de euro. Recent, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a hotărât majorarea cu 50% a valorii contractelor de salubrizare a celor două autostrăzi.

Romprest va încasa astfel până în aprilie cu circa 1,1 milioane de lei (290.000 de euro) mai mult faţă de suma negociată iniţial. Paza pe A1, prima autostradă a românilor, este asigurată, deocamdată, de SC Quartz Security Sistems pentru aproximativ 91.000 de euro. (Cristina Sbîrn)