Evenimentul Zilei > Actualitate > EXCLUSIV. Angajări politice în prag de disponibilizări la Poșta Română, care le ascunde după DGPR
EXCLUSIV. Angajări politice în prag de disponibilizări la Poșta Română, care le ascunde după DGPR

EXCLUSIV. Angajări politice în prag de disponibilizări la Poșta Română, care le ascunde după DGPR

Evenimentul zilei a transmis Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) SA, în baza Legii 554 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, mai multe întrebări, dintre care una era dacă două persoane, cu nume și prenume, au fost angajate în urma unui concurs, la care ni s-a răspuns: „Întrebarea formulată vizează nominal persoane identificate expres iar, ținând cont de limitele legislative sub aspect GDPR, legal nu putem furniza astfelde date. Subliniem însă că angajările în cadrul Poștei Române se realizează exclusiv și în deplină conformitate cu dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă 2020-2022, atât sub aspectul modului de ocupare a posturilor vacante și temporar vacante, cât și sub aspectul condițiilor de promovare”.

Cum n-am cerut nici CNP, nici alte date personale, ci numai cum s-au făcut angajarile respectivelor, este greu să nu bănuiești că șefii Poștei s-ar putea să aibă ceva de ascuns de ochii celorlalți români.

Așa că am purces să vedem și alte făcute și nefăcute la cel mai mare angajator al țării, care este CNPR, cu peste 24.000 de salariați.

O companie „liberală”

Fostul director interimar al Companiei Naționale Poșta Română, Horia Grigorescu, care era și vicepreședinte PNL București, anunța, în luna februarie, că 300 de angajați, din cei circa 1600 cu funcții administrative și de conducere, urma să fie concediați, după analiza eficienței de care dăduseră dovadă.

Cu acel prilej, curentul.ro adăuga că în ultimul an cam 400 de „pile” ale PNL fuseseră încadrate la Poșta Română. Una dintre „pile” era, potrivit aceleiași surse, Alexandru Brătianu, fiul eternului lider sindical Matei Brătianu, iar multe altele erau angajate simultan în instituții de stat sau la PNL.

În iunie, Grigorescu a fost înlocuit cu adjunctul său, Valentin Ștefan, care era secretar general adjunct al PNL.

La plecarea din companie, Grigorescu reitera că 300 de angajați din funcții administrative ar urma să fie concediați în lunile următoare, nu mai devreme de luna iulie, și că de când a venit la conducerea companiei, în decembrie 2019, a angajat peste 1500 de persoane în zona operațională și circa 100 pe posturi administrative vacante.

Apoi, în iulie, într-un discurs ținut cu ocazia alegerilor pentru șefia filialei PNL Sector 4, Grigorescu se lăuda că transformase Poșta într-o companie liberală:

„Voi (membrii PNL sector 4 – n.red.) mi-ați dat ocazia unică în viață să ocup funcția de director general al Poștei Române, cel mai mare angajator din țară, cu 24.000 de suflete. Când am pătruns în companie, era profund roșie.

Dacă erau 20% liberali era bine. Vă spun acum cu mândrie, după un an și șase luni, că azi vorbim de o companie care gândește, vibrează și respiră liberal”.

Asta în timp ce, pe piața serviciilor de curierat, în 2020, Poșta Română a scăzut cu 13%, timp în care competitorii au crescut cu 20%.

Ministrul calmează spiritele

Când a fost instalat la conducere Valentin Ștefan, ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman, spunea că i-a transmis noului director să demareze procedura de recrutare a unui nou director general și a unui nou director economic, potrivit OUG 109/2011.

Răspunzând unei interpelări a deputatului PSD Ciprian Constantin Șerban, ministrul Ciprian Teleman susținea, la sfârșitul lunii iulie, că planul de disponibilizări al lui Grigorescu nu mai estede actualitate pe termen scurt și mediu.

Mai puncta că: în perioada 2020-2021 în cadrul Administrației centrale a CNPR au fost ocupate 160 de posturi; fostul director general a avut 10 consilieri încadrați cu câte 4, 6 sau 8 ore, pe un număr de 7 posturi stabilite și că atribuțiile acestora au fost conforme fișelor de post, în timp ce salarizarea fiecăruia este un aspect confidențial; în mandatul lui Horia Grigorescu, la nivel central, 850 de salariați au beneficiat de majorări salariale, în considerarea și cu respectarea clauzelor Contractului Colectiv de Muncă 2020-2022; noul director general, Valentin Ștefan nu a făcut concedieri.

„Noul director general are, în prezent, 9 consilieri, dintre care 4 încadrați cu câte 8 ore de muncă pe zi, unul cu 6 ore și 4 consilieri cu câte 4 ore pe zi. (..) Cinci dintre actualii consilieri au activat în cadrul structurii și în mandatul fostului director general. patru dintre consilierii fostului director general și-au dat demisia, în timp ce unul dintre ei a solicitat mutarea în alt departament”, mai afirma Teleman.

Ștefan redeschide problema concedierilor

La sfârșitul lunii august, Valentin Ștefan, întrebat de wall-street.ro dacă „stabilizarea” Poștei presupune concedieri și închideri de agenții poștale, ținea să sublinieze că orice reduceri de personal se vor face nu vor viza angajații care țin de „operațional”.

„Există o analiză în desfășurare prin care ne uităm la nevoia companiei din punct de vedere administrativ. Angajații din operațional (poștașii, oficianții poștali, șoferii etc) nu intră în această analiză. Ei vor fi eficientizați pe cale naturală. Analizăm strict personalul administrativ, adică al sediului central din București (…) Nu în ultimul rând, Poșta trebuie să refacă calculele pe baza cărora sunt stabilite în prezent numărul de posturi”.

Normal că, după astfel de declarații și ținând cont de istoria companiei, angajații Poștei au început să se teamă de noi disponibilizări-angajări pe criterii politice.

Cazurile în care șefii Poștei se ascund după DGPR

Precedentele sunt deja create, ne-au informat sursele noastre din interiorul companiei, dându-ne două exemple:

„N. C., o protejată a directorului economic, a fost angajată fără concurs pe post de economist, cu salariu de Șef Serviciu.

M. T., fără experiență, a fost angajată fără concurs si promovată de la documentarist la economist, fiind una dintre delegații la Congresul PNL.

Persoanele apropiate de PNL nu au susținut concurs la angajare, ele au fost aduse în contextul în care se făceau planuri pentru disponibilizări. În mod normal, evaluarea angajaților se face anual, de către șeful direct.

Este o formalitate.

Mai importantă este promovarea, care se face o dată la trei ani, pe baza unui examen de testare profesională, în care angajații normali, fără afiliere politică sau de rudenie, pot primi între una și trei clase (între 100-300 lei).

Promovarea celor cu susținere politică se face din pix, fără evaluare, neținând cont de încadrarea în grila salarială corespunzătoare funcției”.

„Disponibilizarea celor care nu au fost angajați de ei”

Sursele noastre ne-au mai livrat un mesaj intern directorului general către angajați, în care vorbește despre reorganizare, pe care cei cu vechime în Poștă l-au tradus astfel: „adică disponibilizarea celor care nu au fost angajați de ei. Deja se fac demersuri în acest sens”.

Mesajul directorului Ștefan:

„Împreună cu echipa de management, am inițiat demersuri pentru eficientizarea Companiei noastre cu gândul că Poșta Română trebuie să redevină Compania fanion a României, de care să fim cu toții mândri.

Nu va exista nicio concediere colectivă în cadrul structurilor operaționale: diriginți, factori poștali, oficianți, șoferi, cartatori, agenți curieri etc.

De asemenea, contrar zvonurilor, nu se ia în calcul acordarea de ZLN (zile libere neplătite – nota red.) structurii operaționale și nici nu se vor bloca posturile din rețea necesare pentru buna funcționare a Companiei.

Pe întreaga durată a mandatului meu, mă voi asigura că oamenii care trudesc zilnic în oficiile poștale și în structurile operative, indiferent de dificultățile zilnice și neajunsurile Companiei, vor fi protejați în procesul dificil al restructurării Administrației Centrale.

Compania Națională Poșta Română va deveni o entitate transparentă din toate punctele de vedere, astfel vă comunic că anul trecut, construcția bugetului de venituri și cheltuieli a fost bazată pe premise eronate, nerespectându-se unele principii fundamentale de management și de aceea se preconizează depășiri pe anumite capitole bugetare.

Pentru a trece împreună peste această dificultate, am demarat procesul de rectificare bugetară. Se ia în calcul introducerea săptămânii de lucru de 4 zile pentru aparatul TESA și o reorganizare a aparatului TESA al Administrației Centrale, suprapopulat.

Avem această reorganizare pregătită.

Am inițiat, în acest sens, întâlniri de lucru cu Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), în calitate de partener de dialog social și sindicat reprezentativ, în cadrul cărora am comunicat situația financiară prezentă și soluțiile la aceasta, iar ulterior dialogul s-a oprit. Îmi păstrez optimismul că dialogul va continua, iar soluțiile prezentate vor fi susținute pentru buna funcționare a acestei Companii și pentru a nu afecta grav structura operațională. Reorganizarea aparatului TESA al Administrației Centrale se va realiza pe principii clare:

  • Alinierea la standardele celor mai performante Companii Poștale din lume: Poșta Elvețiană, Poșta Estoniană, Poșta SUA, DHL
  • Descentralizarea Administrației Centrale și întărirea Sucursalelor și Oficiilor Poștale Județene
  • Conectarea Poștei Române la Hub-urile Logistice Globale
  • Ușurarea activităților și luării deciziilor printr-o organigramă mai suplă și funcțională

Scopul meu este ca prin aplicarea principiilor de mai sus, să transformăm Administrația Centrală dintr-o structură de control, într-o structură sustenabilă care oferă suport rețelei.

Consider că cele mai importante funcții din Poșta Română sunt cele de diriginți, factori poștali, oficianți și agenți curieri, motiv pentru care resping toate încercările de manipulare din ultimele zile și îmi voi concentra toată atenția asupra îmbunătățirii și ușurării muncii dumneavoastră”.

Cu toate acestea, conducerea CNPR a transmis Evenimentului Zilei că, până pe 19 octombrie, nu se făcuse nicio disponibilizare, în condițiile în care anul acesta s-au făcut 2092 angajări.

Calculatoarele de recreere

Pe 1 octombrie, Poşta Română anunța, printr-un comunicat de presă, că îşi „dotează reţeaua poştală cu tehnică de calcul de ultimă generaţie”.

„Un prim lot de 1.100 de computere a fost deja recepţionat de către operatorul naţional de servicii poştale şi urmează a fi distribuit pentru dotarea oficiilor din ţară.

Procedura privind modernizarea reţelei poştale cu tehnică de calcul nouă, calculatoare şi imprimante, va atinge un nivel total al investiţiilor de peste 10 milioane lei, fără TVA.

Planul de investiţii privind retehnologizarea oficiilor poştale prevede achiziţionarea unui număr total de 3.500 de calculatoare tip desktop, ultramoderne.

Următoarea etapă a livrărilor care urmează a fi efectuate de către furnizor va fi finalizată prin recepţionarea lotului final de 2.400 de calculatoare, până la sfârşitul lunii octombrie.

Echipele tehnice ale Poştei Române vor instala, până la finalul lunii decembrie, toate computerele, în 1.545 de oficii poştale”, se mai arăta în comunicat.

Tot acolo se găsea si declarația directorului general Valentin Ștefan:

„Facem, astăzi, primul pas important din strategia de business a Poştei Române, în care eforturile de retehnologizare şi digitalizare sunt esenţiale pentru dezvoltarea companiei, în special, pe piaţa serviciilor financiare şi de transfer de bani.

Mă refer aici la parteneriatul pe care îl avem cu Ria Money Transfer, unul dintre partenerii importanţi în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor de transfer de bani.

În mod evident, pentru mine, o satisfacţie în plus este aceea că, prin această dotare tehnologică, reuşim să asigurăm îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru colegii mei din reţeaua poştală, care, zi de zi, sunt în contact direct cu clienţii”.

Luând la cunoștință despre retehnologilizarea Poștei pentru dezvoltarea serviciilor financiare şi a transferui de bani, am avut curiozitatea să aflăm ce softuri sofisticate de contabilitate, gestiune etc. au fost achiziționate pentru ca cele 3500 de noi calculatoare să ajute la creșterea performanțelor companiei.

Răspunsul primit este halucinant:

„Toate calculatoarele achiziționate beneficiază de sistem de operare Windows 10 Pro”.

Deci cele 10 milioane lei, fără TVA, din creditul acordat de EximBank, au fost folosite pentru cumpărarea de calculatoare care să ajute, mai mult, la destinderea angajaților, prin acces la rețelele de socializare, jocuri etc., decât la ce speră directorul general.

Sau – mai știi? – poate, la CNPR, Windows 10 Pro va dudui transferând bani…

Concluzie

Ținând cont de cele arătate până aici și că Poșta Română SA a avut nouă șefi în ultimii ani, toți numiți politic, concluzia este că mai degrabă scăpăm de pandemie decât de căpușarea acestei companii naționale de către partidele aflate vremelnic la putere, iar instalarea unui director general și a unui director economic, conform OUG 109 din 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, este, din nou, praf aruncat în ochii credulilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]