România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, a declarat, azi ministrul de Externe, Andrei Marga, referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară în Ucraina, în care se face distincţie între limba română şi cea moldovenească.
"Este vorba de o primă lectură a unui proiect de lege, iar întrebarea este dacă distincţia dintre limba română şi limba moldovenească preluată în acest proiect de lege este validă", a declarat Marga, într-o conferinţă de presă. El a precizat că nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română, ci există doar "o limbă română care e vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă". De asemenea, ministrul a arătat că această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, "care a spus mereu că e vorba de aceeaşi limbă, de limba română". Problema se află şi în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE şi a Consiliului Europei, care au formulat o serie de recomandări în acest sens. "Noi reacţionăm acum la o primă lectură, această lege nu este adoptată, dar poziţia noastră este că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova", a conchis Marga. Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev)a aprobat, în primă lectură un proiect de lege privind limbile de stat din Ucraina. Proiectul de lege păstrează prevederea prin care limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adaugă că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară. Dacă legea va fi votată, autorităţile locale vor fi obligate să publice actele în limba oficială. Pe teritoriul în care sunt utilizate limbile regionale, actele de guvernare locală sunt publicate în limba naţională sau în limba regională. Problema cetăţeniei şi a paşapoartelor În ceea ce priveşte declaraţiile de ieri ale purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, care critica acordarea de paşapoarte româneşti cetăţenilor ucrainieni, Andrei Marga a spus că România nu a acordat "cetăţenie în masă şi nici pe criterii etnice, ci doar pe principiul recunoaşterii şi redobândirii cetăţeniei care s-a pierdut". Iar această procedură nu este una specifică României şi nu vizează doar Ucraina, ci şi alte ţări. Aşa cum a precizat şi MAE, ieri, într-o declaraţie pentru EVZ, ministrul Marga a subliniat că procedura nu este diferită în România faţă de alte ţări ale lumii, iar problema paşapoartelor este una distinctă, deşi există o strânsă legătură între cetăţenie şi paşapoarte.
Recomandările noastre
