Andrei Gnyot, activist din Belarus reținut ilegal în Serbia declară: „Ce mă așteaptă cu Lukașenko e tortura și o moarte grea”.
Parlamentul European cere regimului de la Belgrad să nu-l extrădeze pe Andrei Gnyot
Parlamentul European a adoptat o rezoluție pe 18 septembrie cu privire la deținuții politici din Belarus și i-a cerut Serbiei să nu-l extrădeze pe jurnalistul, directorul comercial de televiziune și activistul bielorus Andrei Gnyot către regimul lui Aleksandr Lukașenko.
„Acest document îmi dă speranța că Serbia nu mă va trimite la moarte”, a spus Gnyot, care este blocat în această țară balcanică în detenție în așteptarea deciziei judecătorești, într-un interviu pentru El Periodico. Totuși, el se teme că ar putea fi extrădat pe baza acordurilor bilaterale dintre Serbia și Belarus. Nu ar fi prima dată când guvernul de la Belgrad extrădează oameni în țări în care se pot confrunta cu maltratări și persecuții sau chiar cu moartea.
Gnyot explică că în țara sa natală a fost etichetat drept „dușman al regimului Lukașenko” pentru că a luptat împotriva dictaturii, a dezvăluit abuzuri cu fonduri publice, a participat la proteste și a publicat videoclipuri cu demonstrații.
Regimul din Serbia l-a reținut pe Gnyot în baza acordului bilateral cu „ultimul dicator din Europa”
În octombrie 2023 a călătorit în Serbia pentru slujba sa de publicist de televiziune, cu intenţia de a rămâne doar o săptămână. La sosire poliția sârbă l-a reținut la aeroport ca răspuns la un mandat de arestare Interpol prezentat de Belarus, care îl acuză de "infracțiuni fiscale".
Deși la sfârșitul lunii iunie Interpol a suspendat mandatul împotriva lui Gnyot pentru că era considerat motivat politic, dosarul extrădării acestuia rămâne activ din cauza relațiilor bilaterale dintre cele două țări.
„Nu aveam nicio informație despre existența unui mandat Interpol. Dacă aș fi știut, nu aș fi călătorit niciodată în Serbia, care este o țară periculoasă, pentru că are relații bune cu Belarusul”, spune Gnyot.
Andrei Gnyot, ținut în arest la domiciliu în Serbia
Activistul și-a petrecut următoarele șapte luni în închisoare, iar din iunie se află în arest la domiciliu. Cazul este acum din nou la Curtea Supremă de la Belgrad, după ce la începutul lunii septembrie Curtea de Apel a anulat decizia de extrădare din cauza lipsei de probe.
În rezoluția sa Parlamentul European își exprimă "îngrijorarea față de persecuția în exil" și "abuzul de mandate de arestare Interpol pentru a obține extrădarea opozanților politici din țări terțe" și îi cere Serbiei "să se abțină de la extrădarea jurnalistului belarus Andrei Gnyot și le cere UE și statelor membre să îi monitorizeze cazul".
Reacţia Parlamentului European este o dovadă în plus a unui fenomen sistemic care există în Belarus, explică pentru EL PERIÓDICO avocatul sârb Nikola Kovacevic, specializat în migrație, azil și tortură.
Manifestație contra extrădării lui Andrei Gnyot / sursa foto: Instagram
Ce l-ar aștepta pe activist din partea lui Lukașenko
"Zeci de mii de persoane strămutate din punct de vedere politic care au fugit din Belarus după 2020 sunt adesea acuzate de infracțiuni care la prima vedere par a fi a fi unele financiare, precum evaziunea fiscală, dar în spatele cărora se află de fapt dorința autorităților din Belarus de a avea în mâinile lor acei oameni care practic și-au ridicat vocea împotriva elitelor politice", spune Kovacevic.
"Cazul lui Andrei Gnyot este un exemplu tipic al fenomenului descris și de aceea Înalta Curte și Curtea de Apel din Belgrad ar trebui să-i acorde atenţie, indiferent de conținutul petiției și de natura faptelor penale implicate, care sunt doar o mascaradă", adaugă acest avocat.
"Ce mă așteaptă în Belarus sub regimul Lukașenko este tortura și o moarte cumplită", afirmă fără ezitare Gnyot și își pune speranța în guvernul sârb, care este semnatar al reglementărilor internaționale în domeniul drepturilor omului, inclusiv al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Gnyot depinde de ministrul Justiției de la Belgrad
Avocatul Kovacevic asigură că Înalta Curte și Curtea de Apel din Belgrad are posibilitatea de a aplica direct regulile privind principiul ne-extrădării în cazul Gnyot. "Aceste reguli le obligă să garanteze că persoanele extrădate au dreptul la un proces echitabil", spune Kovacevic, adăugând că "în cazul lui Andrei Gnyot există unele indicii că ar putea primi închisoare pe viață sau chiar pedeapsa cu moartea".
Dacă instanțele vor decide finalmente să-l predea pe activist Belarusului, ultimul cuvânt va fi al ministrului Justiției, Maja Popovic, care are puterea de a anula ordinul de extrădare.
Ministerul Justiției din Serbia nu a răspuns la întrebarea ziarului El Periodico pentru a explica dacă vor respecta rezoluția Parlamentului European și nu îl vor extrăda pe jurnalistul belarus.
Ce va decide Vucic?
De asemenea, Andrei Gnyot le-a trimis o petiţie președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, premierului Serbiei și miniștrilor Culturii și Justiției în care le solicită să nu-l extrădeze. Petiția a fost semnată de 783 de personalități publice influente din întreaga lume. Până în prezent el nu a primit niciun răspuns din partea organelor sârbe. "Doar tăcere", comentează el.
Detenția lui expiră oficial pe 30 octombrie, explică Gnyot pentru El Periodico. Nimănui nu îi este este clar ce se va întâmpla după această dată.
(Articol de Ana Ćurić, El Periodico; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)