Minciunile marca Vasilică Danileț au parte de un al doilea episod. Continuăm analiza documentului care se discută în aceste zile privind revocarea a doi membri ai CSM. De această dată este vorba despre judecătoarea Evelina Oprina.

„Potrivit comunicatului adoptat de CSM, la data de 30 august 2017, având în vedere că pentru şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, programată pentru această dată la ora 11.00, au fost prezenţi 11 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul prevăzut de dispoziţiile art. 27 alin. (2) teza a Il-a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările ulterioare, potrivit cărora „Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri". Printre cei care s-au ridicat din şedinţă şi au plecat, a fost şi doamna judecător Evelina Oprina. Niciodată nu a mai fost aprobat raportul pe management al Inspecţiei Judiciare pe anul 2016.

În data de 4 dec. 2018, în calitate de membru în Comisia. 2 a CSM, doamna judecător Evelina Oprina a părăsit şedinţa în care se discutau efectele deciziei CCR 685/2018 privind Completele de 5 judecători de la ICCJ, în semn de revoltă pentru prezenţa la şedinţă a trei judecători de la instanţa supremă.

A fost amânată soluţionarea cererii de apărare a reputaţiei formulata de cei peste 1000 magistraţi fata de declaraţiile unui politician - lipsa de reacţie prompta echivalează cu un refuz de soluţionare. Astfel, potrivit site-ului www.g4media.ro, magistraţi de la instanţe din toată ţara au transmis miercuri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o adresă prin care spun că îşi însuşesc cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată luni de Forumul Judecătorilor după atacurile la Justiţie de la mitingul PSD şi declaraţiile lui Liviu Dragnea de la Antena 3. Ei cer discutarea solicitării în şedinţa de plen a CSM de joi, 14 iunie'. La şedinţa din data de 14 iunie 2018 nu a fost soluţionată cererea. Abia în şedinţa din 4.07.2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât apărarea independenţei sistemului judiciar.

Or, membrul CSM nu are posibilitatea legală de a pleca din timpul şedinţelor desfăşurate în cadrul CSM, ci el e obligat să voteze asupra chestiunilor supuse dezbaterii, putându-se cel mult abţine în caz de conflict de interese.”

Dincolo de faptul că nu există nicio prevedere în sensul celor susţinute de dl Vasilica Danilet, o singura intrebare se naste, în mod firesc.

De unde ştie dl Vasilică Danileț ce se întâmplă în şedinţele care NU sunt publice?

„La 9 noiembrie 2017 a participat la postul TVR la emisiunea „România 9'" Aici a făcut mai multe afirmaţii atacând într-un mod nepermis membrii CSM: a afirmat că 10 colegi din CSM ar fi „uneltit" cu privire la avizul pentru legile justiţiei - deşi acest aviz a fost în majoritatea lui negativ, ceea ce corespunde cu voinţa exprimată în totalitate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Pentru a-şi justifica propria opţiune în favoarea modificărilor legislative, a susţinut că aceste modificări propuse de ministrul justiţiei s-ar impune întrucât legile justiţiei din 2004 nu ar fi fost modificate niciodată până în anul 2017; afirmaţia este vădit eronată: aceste legi au suferit multiple modificări, de substanţă fiind ele din anii 2005 şi 2012."

Din nou, doar dl. Vasilică Danileț şi anumiţi membrii din CSM, au dreptul la opinie şi liberă exprimare.

Din nou, dl. Vasilică Danileț nu are noţiuni de limbă română, necunoscând semnificaţia unor cuvinte şi sensul lor metaforic.

Legile justiţiei NU au suferit modificări de substanţă până la cele din 2017, ceea ne ce dovedeşte că dl. Vasilică Danileț nu are, din nou, proprietatea termenilor.

”Pe data de 14 noiembrie 2017 a participat la postul de televiziune Antena 3 la emisiunea „Sinteza Zilei"-''. în cadrul acestei emisiuni, doamna judecător Evelina Oprina şi-a atacat din nou colegii din CSM, lăsând să se înţeleagă că ar fi nelegală schimbarea de opinie între discuţiile din comisie şi votul de a doua zi din Plen. 

Cu acel prilej, ea a dezvăluit aspecte din cursul deliberărilor, încălcând Codul deontologic. De altfel, comportamentul său public a generat o reacţie instituţională din partea CSM de negare a celor afirmate la postul de televiziune. Prin conduita sa, a adus atingere imaginii instituţiei CSM.”

O analiză corectă a prezenței acesteia ar fi arătat că nu a dezvăluit nimic din cursul deliberărilor, ci a constatat, cu amărăciune, cum e firesc, schimbarea de optică şi atitudine de la o zi la alta, ceea ce a condus la luarea unor decizii despre care, iniţial, nu s-a pus problema.

A fi membru într-un  organism colegial, a stabili o traiectorie şi o strategie ca apoi să constaţi că partenerii tăi îşi schimbă peste noapte opinia, nu denotă nimic altceva decât o lipsă totală de onestitate, cel puţin, greu de acceptat la cel mai înalt nivel, aşa cum avem pretenţia de la un membru CSM

”În martie 2018, în cadrul procedurii pentru numirea preşedintelui secţiei penale a ICCJ, a imputat candidatei emiterea cu câteva zile în urmă a unui comunicat de presă din partea ICCJ prin care se atrăgea atenţia că întârzierea numirii unui președinte de secţie penală va genera dificultăţi manageriale. Relatarea discuțiilor a fost făcută de presă''^. Astfel, a supus candidatul prezent unui tir de întrebări fară nicio legătură cu postul pentru care candida. Concurentul a fost pus în situaţia jenantă de a se justifica pentru o chestiune administrativă care ţinea de instituţia purtătorului de cuvânt al Curţii Supreme.”

Din nou, natura întrebărilor adresate unui candidat la funcție de conducere din ICCJ nu poate fi de tipul: „Nu–i aşa că…”, aşa cum şi-ar dori dl. Vasilică Danileț.

Se pare că dl. Vasilică Danileț a uitat cum se susține un proiect managerial sau domnia sa a fost pus în faţa unor întrebări de formă, fără substanță, fiind protejat de comisii indulgente.

Chestiunea „administrativă” prin esenţa ei, nu poate fi de competenţa purtătorului de cuvânt, dl Vasilică Danileț făcând dovada, din nou, a unei crase necunoaşteri a legii.

„În mod repetat în ședințele Plenului CSM încalcă secretul votului: astfel, în mod repetat îi arată membrului CSM Chelaru, reprezentant al societății civile, modul în care acesta trebuie să voteze”

Momentul contabilizării votului NU este public.

Deci, de unde are domnul Vasilică Danileț informaţii despre cum votează dl. Chelaru?

”Doamna judecător a susţinut în proiectul ei candidatură „o bună colaborare cu asociaţiile profesionale şi cu adunările generale ale judecătorilor".

Or, potrivit agendei membrilor CSM de pe site-ul instituţiei'', în doi ani de zile ea a avut doar şase întâlniri de lucru cu tribunale din ţară şi nu a fost publicat niciun raport al acestor întâlniri. Nu a întocmit niciun raport individual de activitate pe care să îl comunice instituţiei sau judecătorilor. Nu a comunicat cu instanţele nici instituţional, nici informai (pe forumurile electronice de magistraţi). Judecătorii de tribunale au fost puşi în situaţia de a afla despre activitatea alesului lor doar din presă. Or, membrul CSM trebuie să fie responsabil în primul rând în faţa corpului de magistraţi.”

O noua aberație de mare clasă.

NU există nicio obligație de întâlnire cu  ”tribunalele”, bănuim că dl Vasilica Danileț se referă la colegii judecători din cadrul tribunalelor.

NU există nicio obligație de întocmire a unui raport, în cazul unor astfel de întâlniri, sau cel puțin eu nu am găsit asemenea prevederi.

Astfel încât ar fi interesant să ne comunice dl Vasilică Danileț de câte ori, în afara ședințelor de bilanț, s-a întâlnit, în primii 2 ani, cu alegătorii săi.

Din informațiile naostre rezultă altceva, respectiv faptul că doamna judecător comunică ZILNIC cu judecătorii de la tribunale, desigur cu cei care doresc, la rândul lor, să comunice.

”În proiectul de candidatură doamna judecător Evelina Oprina a susţinut „prelungirea termenului de motivare a hotărârilor judecătoreşti, astfel încât acestea să poată fi elaborate cu profesionalism şi competenţă, având în vedere numărul extrem de mare de hotărâri ce revin fiecărui judecător în parte spre redactare". Deşi Codurile de procedură au fost modificate, o astfel de propunere nu a fost făcută. Din contra, pentru încălcarea termenului de redactarea a unei hotărâri judecătoreşti legea statutului magistraţilor a fost modificată pentru a permite sancţionarea disciplinară a judecătorului. Or, doamna judecător Evelina Oprina a susţinut aceste modificări, împotriva voinţei exprimate de adunările generale ale judecătorilor.”

Domnul Vasilică Danileț nu a citit, se pare, noua formă a Legii 304/2004 care statuează la articolul 17 că „hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.”

Deși nu ne-am propus să analizăm proiectul  de candidatură, reținem totuși o altă năzdrăvănie marca Vasilică Danileț.

”Prin acelaşi proiect de candidatură şi-a propus să limiteze dreptul detaşaţilor de a promova, să rezolve problema deficitului de personal de la instanţe, să militeze pentru echipa un judecător-doi grefieri şi să fie regândit sistemul instanţelor militare prin trecerea judecătorilor militari la instanţele civile. în cei doi ani nu a avut niciun dialog pe această temă cu instanţele pe care le reprezintă şi nicio iniţiativă în vederea împlinirii promisiunilor în baza cărora a fost aleasă. Or, principala activitate a CSM este cea legată de gestionarea carierei magistraţilor. Mai mult, în afara sistemului de instanţe şi parchete sunt magistraţi detaşaţi de ani de zile, unii chiar peste maximul de 6 ani cât permite legea. Justiţia militară este organizată la fel, chiar şi după reforma din 2018 pe care doamna judecător Evelina Oprina a susţinut-o împotriva voinţei magistraţilor. In continuare nu există niciun fel de echilibru între tribunale în ceea ce priveşte schema de personal de judecători şi grefieri raportat la numărul de cauze soluţionate. Iar despre echipa un judecător-doi grefieri nu se ştie absolut nimic.”

Dacă ar fi urmărit cu aceeași atenție discuțiile din chiar primul an de mandat, ar fi aflat despre luările de poziție constante ale doamnei judecător în probleme detașărilor, chestiune care a făcut obiectul unei dezbateri chiar la prima întâlnire cu președinții de tribunal.

Pe de altă parte, chestiunea schemelor de personal este în competența Ministerului Justiției, lucru pe care dl Vasilică Danileț ar trebui să îl cunoască, dată fiind aplecarea sa spre oamenii politic care au fost la cârma Ministerului și pe care i-a consiliat.

Dar se pare că informațiile sunt selectiv prezentate dl. Vasilică Danileț din interiorul secției, doar în direcția calomnierii doamnei judecător Evelina Oprina.

Pe de altă parte, este ușor de  înțeles, dorința dl. Vasilică Danileț de a o vedea îndepărtată din CSM pe doamna judecător Evelina Oprina.

Consecvent, pare-se, principiului ”Noi muncim, noi nu gândim”, dl. Vasilică Danileț  și susținătorii nu își pot dori să fie reprezentați de un judecător a cărui activitate este mult deasupra preocupărilor meschine și politicianiste ale detractorilor săi.

Așadar, cum să îți dorești un membru CSM care a absolvit cursurile Facultăţii de Științe Juridice și Administrative a Universităţii Creștine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, ca şef de promoţie, devenind în anul 2004 doctor în drept procesual civil al Universităţii din Bucureşti, cu teza intitulată „Participanții la procesul civil”, pentru care i s-a conferit distincţia: cum laude.

Semnul întrebării se subînțelege, sper. În fapt fiind un semn al exclamării.

Cum să ai un reprezentant în CSM care, de la absolvire şi până în prezent a acumulat o bogată experienţă profesională ca jurist (1998-2004), judecător (2004-prezent), cadru didactic universitar al Facultăţii de Științe Juridice și Administrative a Universităţii Creștine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti (1998-prezent)., când tu ai fost mai mult de trei sferturi din cariera ta detașat prin MJ slujind cu sârg oameni politici.

Doamna judecător a fost redactor-șef al „Revistei Române de Executare Silită” (2009-2016). Totodată, în calitate de expert, a participat la elaborarea şi redactarea proiectului Legii de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă (2010-2012).

Când singurele noastre preocupări sunt să denigrăm, să aruncăm cu noroi, nu ne putem dori în cel mai înalt for al sistemului judiciar un om care scrie cărți, nu le copiază, chiar și 4%...

Doamna judecător pe care unii o vor îndepărtată din CSM este autor sau, după caz, coautor de monografii, al unui tratat de executare silită, precum și al unui curs de instituții de drept procesual civil, al unor articole și comentarii pe articole a noului Cod de procedură civilă și a noului Cod civil în cadrul unor volume colective, dar şi a peste 50 de articole, studii și note (unele în colaborare), scrise în materia dreptului procesual civil și a dreptului execuțional civil, publicate în cele mai prestigioase reviste de specialitate din România. 

De asemenea, a coordonat o culegere de spețe în materia dreptului procesual civil și a îngrijit, cu adnotări, mai multe ediții ale noului Cod de procedură civilă. 

A participat ca speaker la numeroase Conferințe naționale și internaționale în domeniul dreptului procesual civil și dreptului execuțional civil.

Când singurele tale activități prin care te-ai  remarcat în calitate de membru CSM au fost fie aceea de a-l provoca la bătaie pe Mircea Badea, fie de a invita oamenii să îți îmbrace roba în piață, nu poți aprecia un coleg a cărui activitate a fost recompensată cu mai multe premii științifice precum premiul „Istrate Micescu” pentru lucrarea „Participanţii la procesul civil”, acordat de Uniunea Juriştilor din România, 2005; premiul „Savelly Zilberstein” pentru cel mai bun studiu publicat în Revista Română de Executare Silită, 2011; premiul „I. L. Georgescu” pentru lucrarea „Tratat teoretic şi practic de executare silită”, acordat de Uniunea Juriştilor din România, 2013; premiul „Mihail Eliescu” pentru lucrarea „Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat. Vol. II – art. 527-1.134”, 2016.

În loc de concluzie

Astfel de demersuri nu fac altceva decât să ne provoace frisoane:

Cine sunt cei care ne judecă?

Cum este posibil ca, la câțiva ani după ce mai bine de 1000 de judecători au cerut revocarea sa ca judecător, același om să se erijeze ca reprezentant al magistraților din România?

Cum este posibil ca oameni care ar trebui să fie deasupra meschinăriei, vanității deșarte, a subiectivismului și apucăturilor politicianiste, să acorde credit unui personaj care nu face altceva decât să aducă deservicii corpului magistraților.

Cum să avem încredere în faptul că veți judeca cu dreaptă măsură?