Un blog afiliat publicaţiei "The Economist" publică o analiză despre sistemul românesc de învăţământ, sub titlul "Scoate şcoala românească tâmpiţi?".

"Unul din doi tineri a picat, anul acesta, examenul de bacalaureat în România, după 12 ani de studii. Asta înseamnă că peste 100.000 de tineri ar putea îngroşa rândurile şomerilor, afectând economia şi aşa destul de fragilă a ţării", aşa încep jurnaliştii britanici articolul. "Cei care promovează examenul de bacalureat au două opţiuni: să emigreze şi să meargă să studieze la universităţile de top din Occident (dacă îşi pot permite) sau să rămână în ţară şi să se confrunte cu un sistem de educaţie slab. O mare parte dintre aceşti tineri inteligenţi care emigrează pentru a primi o educaţie mai bună nu se mai întorc în ţară după absolvire, se angajează în străinătate şi trăiesc ca imigranţi pentru restul vieţii lor. Fenomenul exodului de creiere a luat amploare în România din momentul aderării la Uniunea Europeană. Taxele şcolare e au fost reduse semnificativ pentru studenţii români şi permisele de muncă au putut fi obţinute mai uşor. Emigranţii care se întorc în România după absolvire şi se angajează sunt, de obicei, supra-calificaţi în comparaţie cu alţi colegi de acelaşi nivel. Salariul lor este însă sub aşteptările lor, aşa că unii dintre ei se întorc în cele din urmă în Vest", se arată în analiza The Economist, care semnalează însă şi plusurile sistemului. "Paradoxal, România este şi ţara unde se nasc unele dintre cele mai strălucite minţi din lume. Aici, numărul copiilor supradotaţi este de două ori mai mare decat media la nivel mondial. În iulie, ţara s-a clasat pe primul loc în Europa la Olimpiada Internaţională de Matematicaă şi pe locul 10 din 100 de ţări din întreaga lume. Unii dintre cei mai temuţi hackeri din lume sunt români. Corporaţii precum Microsoft au o comunitate mare de români printre angajaţi şi continuă să-i angajeze. Multe dintre aceste realizări par a fi rezultatul muncii individuale, la care se adaugă uneori influenţa unui mare profesor, mai degrabă decât rezultatul unui sistem de educaţie competent. Niciuna dintre universităţile din România nu se regăseşte în top 500. După prăbuşirea comunismului, România s-a confruntat cu o criză a educaţiei care încă nu a fost rezolvată. Din 1989, la cârma Ministerului Educaţiei s-au perindat 19 miniştri. Fiecare a susţinut vehement reforma, dar viziunile lor diferite au creat doar confuzie. Unul dintre motivele eşecului lor este că educaţia nu a fost niciodată finanţată corespunzator. Bugetul e de doar 3,6% din PIB anul acesta, în tip ce rata medie europeană este de 5% din PIB. Corupţia a invadat, de asemenea, sistemul de educatie, pe masura ce mita a devenit o forma de promovare pentru multi elevi. Sărăcia este un alt flagel: Numarul copiilor care au abandonat şcoala s-a triplat între 2000 şi 2007, conform UNICEF. Criza economică din 2008 a înrăutăţit situaţia. Tăierile salariilor bugetarilor au dus la închideri de şcoli în mediul rural, făcând dificil accesul la învăţământ al copiilor care traiesc în sate izolate. Cu salarii de mai puţin de 400 de euro pe lună, mulţi profesori buni au ieşit din sistem şi au fost adesea înlocuiţi cu începători sub-calificaţi. În timp ce sistemul finantat de stat se confruntă cu probleme, unele universitati private din Romania fac un profit urias. Cunoscute si ca "fabrici de diplome", aceste institutii inscriu un numar mare de studenti in fiecare an. Calitatea educatiei in aceste institutii private este de obicei chiar si mai scazuta decat in sistemul de stat. Multi dintre absolventii lor ajung someri. Asa că, atunci cand este vorba despre educatie, la ce poate spera tanara generatie de romani? Nu la multe, se pare. Actualul prim-ministru a fost gasit vinovat de plagiat in teza sa de doctorat si presedintele suspendat al tarii a spus la un moment dat ca şcoala românească scoate tâmpiţi", este cocluzia la care ajung jurnaliştii străini.