Specialiştii susţin că dacă se menţine ritmul actual al finanţării Sănătăţii, nu avem nicio şansă de redresare. Soluţiile ar fi o „transfuzie“ serioasă de capital şi asigurări private.

Sistemul sanitar românesc este într-o continuă degradare, iar specialiştii în domeniu sunt de părere că nu sunt şanse să se „facă bine“ dacă se menţine actualul ritm al finanţării. Mentalităţile comuniste, mizeria din spitale şi salariile mici i-au făcut pe mulţi doctori să plece în străinătate.

Un studiu realizat anul acesta de Federaţia Solidaritatea Sanitară din România arată că peste 60% dintre managerii unităţilor sanitare româneşti se confruntă cu o acută lipsă de personal. În schimb, printre medicii rămaşi în ţară se numără mulţi promovaţi „pe pile“ şi incompetenţ i.

Alţii sunt „eroi ai sistemului sanitar“, care încearcă să-şi facă bine treaba, chiar dacă au la dispoziţie mijloace rudimentare. Aşa cum am promis la începutul campaniei „Spitalul dăunează grav sănătăţii“, astăzi, vom analiza cauzele care au dus la degradarea sistemului sanitar românesc şi vom sugera, cu ajutorul specialiştilor, ce putem face pentru a-l schimba în bine.

Ca să avem o imagine obiectivă, am consultat oameni care decid în sistem, dar şi medici care lucrează acum în străinătate, pentru că au ales să abandoneze spitalele din România. A scăzut nivelul de pregătire a personalului Cele 15 articole prezentate de ziarul nostru în cadrul campaniei „Spitalul dăunează grav sănătăţii“, începută în luna noiembrie, au arătat ce tragedii pot rezulta în urma medicinei făcute pentru „şpagă“, în condiţii precare şi fără a respecta protocoale de diagnostic şi tratament impuse la nivel internaţional.

Mai mult, au arătat ce efecte pot avea educaţia din ce în ce mai slabă a medicilor, goana după bani şi mitocănia, rezultate în urma frustrărilor, obişnuinţa de a reac- ţiona cu întârziere sau cu nepăsare în cazurile de urgenţă. Acelaşi studiu realizat de Federaţia Solidaritatea Sanitară din România a arătat că 57% dintre managerii de spitale din România consideră că nivelul de pregătire a personalului medical a scăzut din cauza migraţiei către ţări mai dezvoltate. Comunicare dezastruoasă medic-pacient Un alt aspect important, pe care l-au demonstrat cazurile de malpraxis prezentate de ziarul nostru, a fost lipsa comunicării dintre medici şi bolnavi. Pacienţii nu se informează şi nu se îngrijesc, dar şi medicii „uită“ să-i asculte, să le vorbească şi să le dea sfaturile potrivite. Asta duce de multe ori la punerea greşită a unor diagnostice şi la îndepărtarea bolnavilor de medici. În lipsa comunicării şi încrederii în doctori, pacienţii ajung la spital în stare critică.

Doctorii tineri, învăţaţi cu umilinţa Medicii care au „experimentat“ atât sistemul românesc, cât şi pe cel din străinătate spun că principala problemă o constituie lipsa fondurilor, dar şi modul în care medicii încep să înveţe „meserie“.

„În România, nu există un sistem de predare organizat, nu eşti monitorizat în ceea ce faci. Ca să primeşti explicaţii trebuie să ai o atitudine umilă în faţa medicilor primari. Mulţi medici seniori nu vor să transmită mai departe ştiinţa lor, pur şi simplu din egoism. Se ajunge la situaţii ridicole în care medici rezidenţi pe anestezie de anul 3-4 nu pot să pună o canulă“, povesteşte medicul Simona Ungureanu, angajat la Good Hope Hospital Trust Accommodation, din Birmingham (Anglia). Multe cazuri de malpraxis apar şi pentru că nu sunt respectate ghidurile internaţionale de tratament.

„Din cauza salariului sub limita decenţei, medicii nu-şi permit să înveţe medicina modernă. Ca medic român, trebuie mai degrabă să cunoşti preferinţ ele de tratament ale fiecărui doctor primar şi să tratezi pacienţ ii în funcţie de cine este de gardă“, mai spune Simona Ungureanu.

Medicii şcoliţi afară s-ar întoarce

Simona a părăsit România acum câţiva ani alături de soţul său, medic anestezist, pentru că nu se mai puteau descurca dintr-un salariu minim pe economie, dar şi din cauza condiţiilor jalnice din spital.   „Îmi amintesc de mâncarea adusă în găleţi descoperite prin curtea spitalului, de pacienţi care stăteau câte doi în pat, de bolnavi trataţi nu cu medicamentele potrivite, ci cu ceea ce era în stocul spitalului“, critică Simona situaţia. În ciuda acestor dificultăţi, medicul nu a renunţat definitiv la ideea de a se întoarce în ţară.   „Am vrea să punem în aplicare ceea ce am învăţat în Anglia, să avem o atitudine omenească faţă de oamenii bolnavi şi vulnerabili care vin la doctor, să aducem practicile occidentale într-un sistem ponosit şi depăşit, dar ne este frică de şocul reacomodării“, mărturiseşte Simona. OPINIA MINISTRULUI  „În cinci ani, sănătatea se revigorează“ Termenul pe care îl dă ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pentru revigorarea sistemului sanitar este de maximum cinci ani. „Dacă spitalele vor fi consolidate şi dotate cum trebuie, va creşte şi calitatea serviciilor şi a actului medical. Nu s-au făcut investiţii în unităţile sanitare de peste 30 de ani“, ne-a declarat acesta. Salariile doctorilor nu vor creşte decât cu 22% în 2008, „pentru că asta este societatea în care trăim“, crede Nicolăescu. Managerii de spitale critică distribuirea actuală a banilor din Sănătate.   „Deşi pacienţii se îndreaptă mai mult spre spitale, medicina primară (n.r. - de familie) este cea care primeşte cei mai mulţi bani, şi nu spitalele. Într-o societate modernă, într-adevăr, cele mai multe cazuri sunt rezolvate de medicii de familie, care triază pacienţii ce ar trebui trimişi la spital. Dar nu şi la noi. Medicii de familie nu ţin sâmbăta deschis, nu fac vizite la domiciliu şi, astfel, pacienţii ajung tot la Urgenţe“, este de părere Gheorghe Iana, managerul Spitalului Municipal EXPLICAŢII Dorim corectarea sistemului Campania „Spitalul dăunează grav sănătăţii“, lansată de EVZ, nu a fost o „punere la zid“ a întregului corp medical din România, aşa cum ne-au reproşat unii medici care ne citesc, ci o critică pe care am dorit-o constructivă la adresa sistemului sanitar românesc, pe care vrem să-l vedem revigorat.

Nu am intenţionat să alimentăm resentimentele populaţiei faţă de doctori, ci, mai degrabă, să contribuim la îmbunătăţirea comunicării dintre aceştia. Sublinierea aspectelor negative poate duce la corectarea acestora şi poate ar responsabiliza mai bine personalul medical SOLUŢII Mai mulţi bani în sistem şi asigurări private Medicul Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor din România, crede că sistemul sanitar nu se va îndrepta niciodată dacă se va dezvolta în ritmul de acum.   „Sistemul va merge din ce în ce mai rău dacă se menţine finanţarea actuală. Ar trebui să se dubleze banii alocaţi. O soluţie ar fi şi asigurările private. De exemplu, ar fi bine ca un spital să încheie un contract cu o firmă de asigurări, care să dea un salariu medicilor. Apoi, aceeaşi firmă să ofere pacienţilor tratamente sau consultaţii în acel spital contra unei sume, să zicem, de 20 de euro“, a fost de părere Mircea Cinteză. O mai bună salarizare a doctorilor, reducerea timpului de lucru şi creşterea numărului de angajaţi în spitale ar aduce, de asemenea, schimbări esenţiale în sistem.

„Cadrele medicale sunt puţine, lucrează 10-16 ore pe zi şi cu mijloacele pe care le au la îndemână, iar atunci când nu au cu ce, improvizează“, atrage atenţia Vasile Astă- răstoae, preşedintele Comisiei de Bioetică din cadrul Colegiului Medicilor din România.