Evenimentul Zilei > Actualitate > ANALIZĂ EVZ. Lovitură de stat în patru acte: motivele pentru care referendumul este ilegal
ANALIZĂ EVZ. Lovitură de stat în patru acte: motivele pentru care referendumul este ilegal

ANALIZĂ EVZ. Lovitură de stat în patru acte: motivele pentru care referendumul este ilegal

Preşedintele Traian Băsescu, suspendat de Parlament, a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu existenţa unui conflict de natură constituţională între şeful statului şi forul legislativ. Cel mai probabil CCR va da o soluţie în cursul zilei de luni. Marţi, Curtea este chemată să stabilească dacă schimbarea preşedintelui Senatului şi al Camerei Deputaţilor a respectat sau nu legea fundamentală. În aşteptarea acestor verdicte, EVZ TRECE ÎN REVISTĂ CELE MAI FLAGRANTE ÎNCĂLCĂRI ALE CONSTITUŢIEI ŞI ALE LEGILOR ÎN VIGOARE de care se face vinovată actuala Putere în tentativa sa de îndepărtare din funcţia de preşedinte a lui Traian Băsescu.

1. Revocarea din funcţie a Avocatului Poporului.

Ofensiva USL asupra instituţiilor statului a început prin schimbarea Avocatului Poporului. Motivul: obţinerea controlului asupra acestei instituţii, singura care putea ataca la Curtea Constituţională ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.

Prin numirea în locul lui Gheorghe Iancu a lui Valer Dorneanu, omul de casă al PSD, USL a pregătit terenul pentru simplificarea, prin ordonanţe de urgenţă, a procedurilor de suspendare şi demitere a preşedintelui Traian Băsescu.  Este vorba de modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale şi modificarea Legii referendumului.

Schimbarea lui Gheorghe Iancu au fost ilegale. Motivele invocate nu stau în picioare. USL l-a acuzat că s-a pronunţat în mod repetat asupra unor probleme politice fără să fi fost sesizat, cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul ordonanţei de urgenţă referitoare la trecerea Institutului Cultural Român(ICR), de sub autoritatea Preşedintelui în cea a Senatului. Articolul 59 din Constituţie şi articolul 14 din Legea Avocatului Poporului stipulează însă în mod foarte clar: "Instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu", iar, printre prerogativele sale, se numără şi aceea că "poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor". 

Actuala putere l-a mai acuzat pe fostul Avocat al Poporului că s-a adresat "diverselor autorităţi publice, solicitând acestora impunerea unor măsuri cu privire la modul de soluţionare a unor chestiuni administrative concrete." USL a dat drept exemple "sesizările adresate, din oficiu, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii Publice, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală cu privire la aplicarea taxei clawback".

Articolul 59 (alin. 2) din Constituţie prevede că "autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale". Mai mult, articolul 14 (alin. 2) din Legea Avocatului Poporului stabileşte că "prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalităţilor actelor sau faptelor administrative".

Numirea lui Valer Dorneanu, fost parlamentar al PSD, pe poziţia de şef interimar al instituţiei Avocatului Poporului încalcă în mod flagrant reglementările legislative în vigoare. Legea de organizare şi funcţionare a Avocatului Poporului prevede că interimatul acestei funcţii nu există. "Mandatul Avocatului Poporului durează până la depunerea jurământului de către noul Avocat al Poporului", spune actul normativ.

2. Schimbarea preşedinţilor Camerei şi Senatului.

A doua etapă a ofensivei de demitere a lui Traian Băsescu a fost schimbarea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor. Înlocuirea lui Vasile Blaga(Senat) şi a Robertei Anastase(Camera Deputaţilor) s-a făcut cu încălcarea articolului 66 din Cosntituţia României, a două decizii din 2005 ale Curţii Constituţionale, precum şi a regulamentelor celor două Camere. Potrivit acestor reglementări, numai grupul parlamentar care a propus preşedintele Camerei Deputaţilor sau al Senatului poate să ceară schimbarea acestuia.

CCR a pronunţat cele două decizii în urma unor contestaţii ale PSD, care a încercat – şi a reuşit pe moment – să-l menţină pe Adrian Năstase în fruntea Camerei Deputaţilor, funcţie din care PDL şi PNL vroiau să-l schimbe. 

Convocarea sesiunii extraordinare a Parlamentului pentru schimbarea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor încalcă actuala Constituţie, pentru că articolul 66 (alin. 3) prevede că în sesiunea extraordinară "convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora".

Vasile Blaga şi Roberta Anastase au atacat deciziile de revocare la Curtea Constituţională, urmând ca CCR să dea un verdict în cursul zilei de marţi.

3. Amputarea atribuţiilor Curţii Constituţionale.

Un alt abuz al guvernului condus de Victor Ponta a fost modificarea, prin ordonanţă de urgenţă, a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

În acest mod, judecătorilor le-a fost luat dreptul legal de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului. Singurul instrument lăsat la dispoziţia acestora a fost avizul consultativ.  USL a dorit astfel să evite o eventuală blocare la CCR a procesului de suspendare a preşedintelui  Traian Băsescu.

De menţionat că, la un moment dat, PSD a fost cel care a introdus dreptul CCR de a da un aviz pe suspendare obligatoriu pentru Parlament. Amendamentul a fost depus de Dan Şova (PSD), care scria la acea vreme pe blogul personal: „Realitatea este că amendamentul introdus nu face altceva decât să apere opoziţia de posibilul abuz al puterii şi să garanteze că procedura de suspendare a Preşedintelui României nu va putea fi fraudată în nici un fel de către actuala majoritate, care a demonstrat o anume aplecare către încălcarea regulilor constituţionale în procedura parlamentară, mai ales în ultimul timp”.

Restrângerea atribuţiilor CCR prin ordonanţă de urgenţă încalcă legea fundamentală, pentru că o lege cu regim constituţional (cum este actul normativ care reglementează activitatea CCR) nu poate fi modificată prin ordonanţă de urgenţă, ci doar prin lege votată în Parlament.  Articolul 115 din Constituţie precizează că ordonanţele de urgenţă "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului". 

Vasile Blaga a anunţat că PDL va ataca ordonanţa de urgenţă în contencios- administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti.
4. Simplificarea procedurilor de suspendare şi demitere a preşedintelui.
Tot prin ordonanţă de urgenţă a fost modificată şi Legea Referendumului, astfel încât suspendarea şi demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi fie mult mai simplu de realizat.

Guvernul a stabilit că, de acum încolo, referendumul nu mai poate fi invalidat dacă la urne se prezintă mai puţin de jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

Mai mult, demiterea şefului statului poate fi făcută cu jumătate plus unu din numărul voturilor exprimate în cadrul referendumului. Până acum era necesar un număr de voturi pro-demitere egal cu jumătate plus unu din numărul total de alegători înscrişi pe listele electorale. 

Argumentul lui Dan Voiculescu că preşedintele trebuie să poată fi demis cu acelaşi număr de voturi cu care este ales nu stă în picioare. Articolul 81 din Constituţia României stabileşte: „(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. 

CITIŢI ŞI: