„România a pierdut cursa pentru Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) din cauza Guvernului PSD”. Aşa au sunat mesajele politicienilor din Opoziție, imediat după ce s-a aflat că Amsterdam va găzdui instituția care supervizează siguranța medicamentelor vândute în Uniunea Europeană. Adevărul este însă că țara noastră nu a pierdut nimic, din simplul motiv că nu am avut nicio şansă.

În primul rând, condițiile cerute de EMA nu puteau fi îndeplinite în următorul an de Bucureşti, probabil cea mai picantă fiind aceea a recunoaşterii căsătoriilor între persoanele gay. Şansa României era o decizie politică a Comisiei Europene care să îşi respecte promisiunea din vară conform căreia „toți membrii săi, mari sau mici, de Est sau de Vest, Nord sau Sud” vor fi tratați la fel. Nu a fost cazul luni seara, când a fost desemnat oraşul Amsterdam, şi România, Bulgaria şi Slovacia rămân singurele membre UE care nu au pe teritoriul lor o Agenție Europeană.

Luni seara oraşul olandez Amsterdam a fost desemnat să găzduiasă Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), aceasta urmând a fi mutată de la Londra, ca urmare a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE). Oraşul a fost ales în urma tragerii la sorți, după ce în runda a treia de vot, în care a intrat alături de oraşul italian Milano, cele două candidate au obținut un număr egal de voturi. Bucureştiul nici măcar nu a intrat în procesul de votare, reprezentanții statelor UE având de ales în prima rundă între Bratislava, Copenhaga, Amsterdam şi Milano. În România, ştirea a fost privită ca o înfrângere a Guvernului PSD, doar că realitatea este că singura şansă ca Bucureştiul să găzduiască această puternică instituție era o înțelegere politică în cadrul Consiliului European, acolo unde suntem reprezentați de preşedintele Klaus Iohannis.

​

Dan Andronic: „Nu a existat nici cea mai mică intenție de a respecta criteriul echilibrului geografic”

Jurnalistul Dan Andronic a scris despre această falsă dezamăgire bazată pe o la fel de falsă speranță. „Nu a existat nici cea mai mică intenție de a respecta criteriul echilibrului geografic, de a reloca din Londra o agenție europeană cu 900 de angajați undeva în estul Europei. De fapt, cei 900 de angajați confruntați cu perspectiva de a părăsi Canary Wharf și de a se muta pe malul Dâmboviței sau la poalele Vitoșei, au amenințat că demisionează! Aceste amănunte nu le veți găsi în nici unul din articolele din România care au comentat decizia luată de Bruxelles. Pentru că la noi totul are o componentă politică puternică, numai bună de lovit adversarii”, a scris Dan Andronic pe site-ul EVZ. Tot el a preluat şi un citat din presa engleză din care reiese foarte clar că Bucureştiul nici măcar nu a fost luat în considerare. „Cei 27 de miniștri ai afacerilor europene, minus Marea Britanie, au avut nevoie de mai puțin de trei ore pentru a decide noua locuință a agenției pentru medicamente. Amsterdam a învins competiția din 18 orașe, variind de la concurenți de renume cum ar fi Copenhaga și Bratislava până la outsideri străini, precum Bucureștiul și Sofia”, a scris luni seara The Guardian.

Ce este EMA

Agenția Europeană a Medicamentului are circa 900 de angajați care se ocupă de evaluarea, supervizarea şi monitorizarea medicamentelor pentru ființe umane şi animale în interiorul blocului comunitar. Cu un buget anual de circa 360 de milioane de euro şi prin atragerea a 36.000 de specialişti în fiecare an la Londra pentru şedințele sale (30.000 de nopți au fost rezervate în 2015 la hotelurile din Londra), nu există nicio îndoială că agenția este un element prețios pentru oraşul care o găzduieşte. EMA are sediul la Londra din anul 1995, anul înființării instituției. Agenția este condusă din anul 2011 de italianul Guido Rasi (foto), care va rămâne director până în anul 2021.

Care au fost standardele cerute de EMA

De altfel, stardardele cerute de conducerea EMA pentru viitoarea locație nu oferea nicio şansă țării noastre, singurul nostru atu fiind viteza internetului. Agenția a evaluat ofertele din punct de vedere al facilităților oferite de clădirea propusă şi al informațiilor legate de accesibilitate, existența unor facilități adecvate pentru educație, accesul la piața muncii, securitate socială şi de sănătate, precum şi asigurarea continuității activității. EMA a clasificat îndeplinirea criteriilor prin patru culori: verde închis (îndeplineşte criteriile), verde deschis (îndeplineşte criteriile, dar ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte realizarea lor în intervalul de timp necesar), portocaliu deschis (îndeplineşte parțial criterii şi ridică semne de întrebare majore legate de continuitatea activității) şi portocaliu închis (nu îndeplineşte criteriile și deci nu asigura continuitatea afacerii).

Angajații nu au vrut să se mute la Bucureşti

Prima problema era termenul în care trebuia să fie gata clădirea propusă pentru relocare. Bucureştiul a propus o clădire din spatele stației de metrou Pipera, care este încă în faza de construcție şi a cărei finalizare este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2019, adică chiar în perioada în care EMA trebuie să termine mutarea. Tranziția trebuie să fie completă în martie 2019, momentul prevăzut pentru ieşirea Marii Britanii din UE. Într-un raport publicat în urmă cu o lună EMA specifica şi problema sălilor de întâlnire, care în proiectul depus de România par a fi într- o clădire separată. „În plus, saloanele pentru delegați nu sunt prevăzute în ofertă”, mai scrie în evaluare. La acest capitol Bucureştiul a primit două note de portocaliu deschis. În ceea ce priveşte asigurarea continuității afacerii, Bucureştiul a primit portocaliu închis la disponibilitatea angajaților de a se muta aici, la fel ca şi Atena, Sofia, Malta, Varşovia, Zagreb sau Helsinki. Problema însă pare să nu fie a părții române la acest capitol, ci a modului de stabilire a salariilor angajaților Comisiei Europene. „Ca urmare a reacțiilor cititorilor am posibilitatea să vă mai prezint o realitate dură: un funcționar european mutat la București câștigă doar 68 la sută din salariul pe care l-ar lua la Bruxelles, dar ia 108 la sută dacă este mutat în Olanda”, a explicat jurnalistul Dan Andronic. România a avut şi puncte pozitive în evaluarea EMA, primind verde deschis pentru accesibilitatea locației, existența unor facilități adecvate pentru educația copiilor angajatilor şi pentru rețeau de telecomunicații de mare capacitate şi viteză.

Oficial italian: „Este nebunia unei Europene incapabilă să ia decizii”

Modul de desemnare a noului sediu al EMA a provocat ieri reacții dintre cele mai dure în Europa. Unul dintre cei mai duri a fost Robert Maroni (foto), preşedintele Agenției Medicamentelor din Lombardia, zona italiană în care se află Milano. „Nici nu ştiu dacă să fiu trist sau supărat. Mulți au spus că această metodă de a trage la sorți este o soluție transparentă, dar eu cred că o instituție care funcționează nu procedează aşa. Nu şi-au asumat o decizie aşa că ales metoda «cap sau pajură». Se spune că UE este slabă în politica externă, dar policienii europeni nu sunt în stare să ia o decizie pentru proprii cetățeni. Scena de ieri ne-a arătat nebunia unei Europe care nu ia decizii de frică să nu greşească”, a declarat ieri Maroni pentru cotidianul Corriere della Sera. Şi cehii au fost dezămăgiți de modul cum a fost stabilir oraşul gazdă pentru EMA. „Echilibrul geografic ar fi trebuit să fie un criteriu (în acest process-n.r.). Acest lucru nu a fost îndeplinit. Este o dezamăgire”, a declarat un reprezentant al Cehiei, imediat după anunțarea rezultatului. Şi polonezii au fost dezamăgiți, un diplomat al țării estice declarând sub protecția anonimatului că „am fi fost fericiți ca regiunea noastră să găzduiască una din aceste agenții (tot luni seara a fost desemnat oraşul Paris pentru a găzdui Agenția Bancară Europeană – n.r.).

Cititor EVZ: „Țările din estul UE au fost tratate ipocrit şi cu aroganță”

Românii au comentat în mediul online decizia de a reloca EMA la Amsterdam. „Nu am reușit să înțeleg niciodată această atitudine, cum nici cei care o adoptă nu înțeleg cât este de nocivă. Nu te poți duce cu atitudine de slugă să te aștepți la un tratament rezervat boierilor. Oare de unde ni se trage această boală? Nu am întâlnit-o doar la politicieni”, a scris Loredana Bregi, un cititor EVZ. Un alt cititor a scris că „este vorba de toate țările din estul UE care au fost tratate ipocrit şi cu aroganță”. Una dintre cele mai dure reacții a fost a unui cititor care se semnează Orion: „Poporului acesta, după 1989, i s-au furat industria, finanțele, bogățiile pământului. Suntem catalogați ca hoți, inculți şi leneşi. Nimic adevărat. Toate popoarele au hoții şi leneşii lor, dar nu fac din asta marketing politic pentru a mângâia orgoliul străinătății”.

Care a fost sistemul de vot

Votul după care a fost desemnat oraşul care va găzdui EMA din 2019 a fost unul asemănător cu sistemul prin care se alege câştigătorul Eurovision. Fiecare stat a avut dreptul să acorde şase puncte împărțite astfel: trei puncte țării favorite, două puncte pentru cea aflată pe locul doi şi un punct pentru a treia în topul preferinței. De altfel, ministrul delegat pentru fonduri europene, Victor Negrescu, a atras atenția încă din luna septembrie că acest sistem de desemnarea a oraşului gazdă pentru EMA este unul care dezavantajează România, fiind unul politic. Bucureştiul a fost eliminat încă din primul tur al votului desfăşurat luni seara.