ONG-ul, care și-a prezentat raportul anual luni, la Johannesburg, denunță inacțiunea marilor state și solicită o reformă a Consiliului de Securitate al ONU. "Inacțiunea țărilor puternice a dus la invadarea violentă a Ucrainei" - s-a arătat categorică Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International luni, în cadrul prezentării globale a raportului său anual privind drepturile omului în lume pentru 2021, care acoperă 154 de țări, conform publicației spaniole ABC.

Un an care ar fi trebuit să fie marcat de redresarea după pandemia de Covid-19, dar care a devenit un teren propice pentru conflicte, represiune împotriva protestelor civile și sămânța unei securități alimentare sporite „pentru lăcomia liderilor", a subliniat d-na Callamard. Un efect care s-a simțit deja și va continua în cele mai marginalizate comunități ale lumii, situate pe continentele Africa, Asia și America Latină.

Câștiguri de peste 54 de miliarde de dolari în industria farmaceutică, doar în 2021

Raportul a fost prezentat - în persoană și prin streaming - în orașul sud-african Johannesburg, ales nu întâmplător.

„O facem astăzi aici din cauza complicităţii dintre statele bogate și marile companii private", care, în opinia secretarului general AI, nu au permis o redresare „echitabilă" din pandemie, a asigurat acesta, denunțând tezaurizarea vaccinurilor de către o parte din țările bogate, al căror surplus este depozitat în congelatoare, în timp ce „doar 4% din populație avea programul complet al vaccinului la sfârșitul anului 2021" în țările cele mai defavorizate.

Companiile farmaceutice au câștigat peste 54 de miliarde de dolari în 2021, în timp ce doar 4% din populația celor mai dezavantajate țări a încheiat anul cu programul complet de vaccinare.

„Nu este ușor să te concentrezi pe ceea ce s-a întâmplat în 2021, având în vedere ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina. Dar primele luni ale anului 2022 sunt o moștenire a ceea ce s-a făcut și a ceea ce nu s-a făcut pe parcursul anului 2021", a subliniat d-na Callamard, care a enumerat apoi cele trei aspecte care, potrivit Amnesty International, au marcat anul 2021.

Un an care „ar fi trebuit să fie recuperare, dar a devenit incubatorul inegalității, care va lăsa o moștenire critică pentru anii următori". Agnès Callamard a mai criticat că marile puteri nu au învățat din criza financiară din 2008. „Facem lucrurile mai bine, dar pentru cine?", a întrebat el. „Ei s-au înțeles pentru a pune profitul, puterea și privilegiul pe primul loc". Un fapt care coroborează acest lucru este că marile companii farmaceutice care se află în spatele principalelor vaccinuri au câștigat peste 54.000 de milioane de dolari în 2021.

Refuzul statelor bogate de a împărtăși vaccinuri cu țările sărace, precum și distribuirea de vaccinuri nesigure în aceste țări, a provocat, printre alte efecte, închiderea școlilor, creșterea abandonului școlar – „ceea ce a afectat o întreagă generație de copii" –, precum și creșterea violenței de gen, pentru a numi doar câteva.

Creșterea conflictelor în lume

Un alt aspect abordat de raportul AI este creșterea conflictelor în lume: „Suferința umană s-a agravat. Conflictelor care nu au fost rezolvate li s-au alăturat altele noi", a spus d-na Callamard, referindu-se la Burkina Faso și la criza deplasărilor; violență sexuală și crime în Etiopia; sau sosirea talibanilor în Afganistan, „care a lăsat imagini cu sute de oameni care încercau cu disperare să evadeze din Kabul". În timp ce alte crize continuă, precum cele din Israel și teritoriile ocupate, Myanmar sau Yemen.

Lipsa unui răspuns coordonat al comunității internaționale la crize ca acestea este ceea ce, în opinia AI, „a generat ceea ce face Rusia. Inacțiunea țărilor puternice a dus la invadarea violentă a Ucrainei". Callamard a precizat, însă, că modul de acțiune al Rusiei nu este nou, întrucât are loc de două decenii, făcând referire la încălcarea dreptului internațional umanitar în Siria, „unde a atacat cu impunitate școli și spitale".

Referitor la invadarea Ucrainei, a afirmat că aceasta va avea efecte „în toată lumea, în special în Africa, care va suferi de pe urma creșterii prețurilor la alimente. Vom vedea o criză alimentară și de combustibil. Și toate acestea vor cauza mari probleme. Această invazie este o mare catastrofă pentru întreaga planetă", a spus Agnès Callamard.

Investigații cu privire la crimele de război din Mariupol

Ea a mai anunțat că AI lucrează la un raport, care va fi publicat în curând, în care investighează „dacă sunt crime de război" ce se întâmplă în orașul asediat Mariupol, „unde este atacată infrastructura civilă". Conștienți că Ucraina se află în ultimele săptămâni în centrul atenției internaționale, „totuși, avem nevoie de acea atenție și asupra altor conflicte care pot cădea în uitare, pe care le vom include în alte rapoarte, precum Mozambic sau Republica Democrată Congo. Trebuie să ne ținem ochii deschiși. Să nu uităm de celelalte crize și încălcarea drepturilor omului, care au loc în întreaga lume".

În timpul discursului său, Callamard a avertizat asupra „crizei globale foarte importante cu care ne confruntăm ca urmare a eșecului instituțiilor multilaterale care ar trebui să susțină securitatea și pacea" în lume. După ce a criticat funcționarea Consiliului de Securitate al ONU - pe care a descris-o drept „nesigură" -, a cerut o reformă a organismului precum și dispariția dreptului de veto, de care se bucură țări precum Rusia, care blochează orice decizie împotriva acestei ţări.

Al treilea aspect pe care îl evidențiază raportul AI este creșterea legislației în lume pentru limitarea protestelor civile ale activiștilor și jurnaliştilor. „În 2021, mai mult de o treime dintre țările din raport – 67 din cele 154 analizate – au introdus noi legi pentru a preveni libertatea de exprimare și de întrunire. Și multe guverne au folosit forța", a spus d-na Callamard, care a amintit de cazul Belarusului care a folosit mai multe avioane militare pentru a forța un zbor civil care transporta un activist să aterizeze. Ea s-a referit, de asemenea, la cele peste 200 de instituții media care au fost nevoite să se închidă în Afganistan odată cu sosirea talibanilor la putere pe 15 august.

Potrivit raportului AI, forțele de stat au folosit forță excesivă împotriva protestatarilor în cel puțin 85 din cele 154 de țări. În timp ce apărătorii drepturilor omului au fost reținuți în mod arbitrar în cel puțin 84 de țări, informează Rador.