Americanii, Francmasoneria și alegerile. Legătura cu domnia lui Cuza. Pare incredibil dar Cuza și-ar fi dorit să organizeze România pe model american!

Alegerile prezidențiale din România sunt pe 24 noiembrie 2024. Cele americane sunt ceva mai devreme, pe 5 noiembrie 2024. Deși suntem atât de departe de liniaritatea sistemului constituțional de peste Ocean, la începuturile modernității statale românești, am vrut să fim ca ei! Legătura era evident, cea asigurată de Francmasonerie.

Americanii au creat un stat federal pe principii francmasonice

Nu este un secret că americanii au creat SUA pe model francmasonic! Cariera politico-militară a unuia din părinții fondatori ai SUA, generalul George Washington s-a derulat concomitent cu inițierea și urcarea în ierarhia masonică. Se știe că faimoasa Constituție a SUA din 17 septembrie 1787 a fost creată de americanii care au dorit un echilibru între autonomia statală și unitatea federală.

Din acest motiv, au ales americanii faimosul principiu al „treimii care decide”! Adică, la început au fost 13 state componente, acum sunt 50 și un district federal. Principiul spune că o lege federală trece cu voturile a unei treimi dintre state. O altă chestiune care apropie existența statală a SUA de Francmasonerie este data alegerilor. Din 1845, adică de 179 de ani, americanii își aleg președintele mereu în aceeași zi: prima zi de marți de după prima zi de luni a lunii noiembrie.

Americanii și lojele francmasonice

Se știe că zilele de luni sunt zilele ținutelor francmasonice din lojele diverselor obediențe. Se mai știe că anul francmasonic începe toamna după strânsul recoltei și se termină vara înainte de strângerea recoltei. Americanii cu drept de vot erau fermieri agricoli, zootehnici și negustori. Așadar, totul gravita în jurul anului agricol.

Ori, ca să meargă să voteze în capitala districtuală (county capital), americanii călătoreau pe distanțe lungi. Americanii alături de Francmasonerie au pus accent pe Biserică. Protestanții și neoprotestanții americani, adică majoritatea cetățenilor mergeau dumininica la Biserică alături de familii (femei, copii), iar în zilele de luni, la Lojele masonice. Acolo se discutau chestiunile statale, de sus în jos. Ori, ca să meargă la vot, americanii trebuiau să aibă timp de Biserică, Lojă. Miercurea era zi de târg, deci trebuiau respectați negustorii. Așa se explică de ce au ales ziua de marți și luna noiembrie. În noiembrie, vitele erau la iernat, recolta strânsă. Lunea era ziua de lojă. Deci, puteau merge la vot marți. De joi până sâmbătă, se puteau ocupa de ale lor cum se zice.

Sistemul de vot american: vot popular și mari electori. Francmasoneria, din nou în legătură!

Sistemul de vot prezidențial american e și el făcut tot pe principii francmasonice. Egalitatea între „frați” iese în evidență din numărul electorilor. Se știe că în districtul federal Washington DC sunt trei electori. Câte doi electori vin din fiecare stat. Așadar, avem 103 electori. Restul, până la totalul de 538, sunt desemnați în funcție de populația fiecărui stat.

Electorii, teoretic, votează după principiul melodiei celor de la ABBA: „the winer takes it all, the looser has to fall”. Două state numai, micuțul Maine de pe Coasta de Est și Nebraska din imensele preerii ale Mid-lands (Centrul SUA) au decis ca electorii lor să voteze în funcție de voturile celor doi candidați din cursa finală. De regulă, fiecare candidat știe ce orientare politică, democrată sau republicană are statul respectiv. Unele state au o opinie oscilantă și pot face diferența.

Americanii nu au două tururi. Dacă un candidat nu obține minim voturile a 270 electori și voturile sunt egale, adică au 269 fiecare, atunci Camera Reprezentanților decide cine va fi noul președinte. De ce oare alegerile vin în marțea de după luni? Cu siguranță, Lojile Masonice americane, Fondatoare ale Patriei se exprimă cu o seară înainte de alegeri. Este de la sine înțeles că sunt puțini electorii din faimosul colegiu care nu sunt francmasoni. Și, evident, este de la sine înțeles, că niciodată o femeie nu va fi Președinte al SUA! Francmasoneria, organizație discretă și secretă nu admite femeile în interiorul lojelor masonice. Așadar, Președinte al SUA va fi reales Donald J. Trump. El va egala recordul celui de al 22-lea și 24-lea Președinte al SUA, Grover Cleveland.

Cuza a dorit sistemul american acum 160 de ani!

Cuza, deși nu există dovezi clare ale apartenenței la Francmasonerie, a avut sprijinul ei. Evident, tot masonii l-au detronat și au asigurat salvarea Patriei. Cuza l-a delegat pe căpitanul (pe atunci) Emanoil Boteanu (general la apogeul carierei) să devină reprezentant al României pe lângă generalul nordist George G. Meade, comandant al Armatei de pe Potomac? Oare de ce era Cuza interesat la 1864 de ce se întâmpla peste Ocean? Adică de Războiul de Secesiune?

Evident, aici legătura francmasonică era evidentă. Cuza dorea o Constituție pe un model  pe care  îl implementaseră și americanii! de exemplu, el a preluat modeul Colegiului Electorilor când a introdus prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, corpul ponderator numit Senat. Erau senatori pe viață (cenzitar aleși, adică pe  baza averii), jumătate erau, pe criterii cenzitare, numiți de domn, restul aleși proporțional cu populația județelor.

În plus, și Cuza dorea sistemul american al „Primairies Elections”, jumătate din cei aleși în Senat trebuind să fie reconfirmați la jumătatea legislaturii de patru ani! Statutul Dezvoltător din 1864 va fi acceptat ca Act Adițional al Convenției de la Paris din 1858. Pe baza Statutului, s-a creat și Constituția de la 1866, dar evident, Domnitorul nu era Președinte ca în SUA. Brătienii vor opta pentru monarhie constituțională în 1881, tocmai pentru că așa era în Europa. Asta, evident, pe fondul reticenței lui Ion și Dimitrie Brătianu față de Francmasoneria în care intraseră înainte de 1848.

Așadar, ca o opinie personală, nu vom vedea niciodată în România, o femeie Președinte și asta tot datorită influenței francmasonice asupra arhitecturii statului român modern și contemporan! Asta că tot vin alegerile și la noi în această lună!