America Latină „s-a întors”. Acum este principalul partener comercial al UE. Este, de asemenea, regiunea lumii cu care împărtășim cel mai mult valori și cultură și cu care avem legături istorice trainice, cu amintiri bune sau rele.

Cu toate acestea, timp de 8 ani nu a avut loc niciun Summit între cele două regiuni și, în primii doi ani ai acestei legislaturi, America Latină a lipsit din discursurile despre starea Uniunii ale președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

America Latină, relații excelente cu UE

Lipsa oricărei menţiuni a fost atât de evidentă, încât mai mulți deputați socialiști, printre care și eu, i-am scris, amintindu-i de importanța acestei regiuni pentru UE, scrie eurodeputatul Maria Manuel Leitão Marques în Diario de Noticias.

Totuşi, mai multe evenimente s-au reunit pentru a arăta cât de mult aveam nevoie unii de ceilalţi.

• Primul a fost războiul din Ucraina, inclusiv rezoluțiile votate la ONU pe această temă;
• anul trecut Brazilia a schimbat președintele și politica externă;
• au existat două președinții ale Consiliului UE cu sensibilitate și cunoaștere profundă a acestei părți a lumii, cea portugheză mai întâi și acum cea spaniolă;
• am întreprins mai multe inițiative în Parlamentul European referitoare la America Latină, cu participarea unor lideri din regiune;
• fără a uita, desigur, rolul Înaltului Reprezentant Josep Borrell.

Toate acestea au contribuit la faptul ca Summit-ul care a avut loc luna trecută la Bruxelles să fie un succes, recunoscut de ambele părți.

Nu a fost ușor să se ajungă la Declarația finală și a fost necesar să înțelegem că războiul văzut de cealaltă parte este diferit de cel pe care îl vedem de mai aproape.

Tratatul Mercosul

De asemenea, nu a fost clar când și cum vom semna Tratatul Mercosul (Mercosur), care trenează de mai mulţi ani. De ambele părți recunoaștem că există probleme importante de mediu de care trebuie să ţinem seama în acest acord, dar ritmul și modul de gestionare a acestora nu sunt aceleași.

Mijloacele financiare care permit suportarea costurilor tranziției sunt încă foarte diferite și de ambele părți există agende protecționiste rezistente care, în cele din urmă, vor îngreuna intrarea în vigoare a acestui acord.

În ciuda acestui fapt, Declarația Summit-ului a fost semnată de 60 de țări europene și americane (toate cele prezente, cu excepția Nicarágua), adică de o treime din toate țările care fac parte din Națiunile Unite, ceea ce ar fi justificat declarația Ursulei Von der Leyen „UE s-a întors în America Latină”.

Îmi doresc să fie și invers, cu un parteneriat durabil și fructuos pentru ambele părți.

Sper ca UE să revină cu o politică comercială care să combată extractivismul nu doar al aurului sau al argintului, ci al litiului de exemplu; înapoi cu o alianță digitală incluzivă puternică, atentă la conectivitate, dar și la drepturile și la alfabetizarea digitale; înapoi cu mai mult transfer de tehnologie, astfel încât tranzacțiile comerciale să fie realizate cu valoare adăugată locală; înapoi, pentru a gestiona în comun tranziția climatică cu mecanisme de finanțare adecvate; și, mai ales, înapoi pentru a contribui la combaterea inegalităților care otrăvesc viața socială și politică în atâtea țări latino-americane.

Așa cum a afirmat președintele Lula la sfârșitul Summit-ului, "Plec de aici fericit, mă întorc în Brazilia fericit, deoarece cred că am atins obiectivul foarte mare care a fost restabilirea într-o manieră matură a negocierilor cu Uniunea Europeană". (Articol de Maria Manuel Leitão Marques, deputat european; Traducerea: Iulia Baran, RADOR)